Social

122193798_4526158950792912_4712053673536295387_o

Aproape 370 de gospodării din satul Târnova, raionul Edineț, au fost conectate la rețeaua de aprovizionare cu apă potabilă. Apeductul are o lungime de 23 km.

Investiția totală în construcția și montarea acestuia a constituit 8,5 milioane de lei, dintre care 6,9 milioane de lei au fost alocați din bugetul de stat prin Fondul Ecologic Național. Ambasada Poloniei a oferit un suport de 550 de mii de lei, bani ce au fost cheltuiți pentru conectarea la apeduct a gospodăriilor, iar Consiliul raional Edineț și Primăria satului Tîrnova au avut o contribuție de 500 de mii de lei și, respectiv, 590 de mii lei.

Obiectivul de a asigura accesul la apă de calitate a tuturor cetățenilor este o prioritate la nivel național. Investițiile pe care le facem din bugetul de stat și cu suportul partenerilor de dezvoltare sunt binevenite și sperăm să multiplicăm aceste inițiative, să reușim să sporim ritmul de implementare a proiectelor de aprovizionare cu apă și sanitație”, a declarat ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, prezent la evenimentul de dare în exploatare a apeductului.

Primarul Cornelia Rusu a mulțumit autorităților și partenerilor pentru faptul că apa potabilă a ajuns în casele oamenilor.

122446685_4526158797459594_6505784685677985584_o 122402068_4526158497459624_8692549226584600907_o

World Health Organization in Moldova

Alte 777 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova.

Din numărul total de cazuri, 5 cazuri sunt de import (Italia-2, Turcia-1, Ucraina-1, România-1).

Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 69 568 cazuri.

Total teste efectuate – 3441 dintre care primar – 3082 şi repetat – 359.

Din numărul total de cazuri, 39 sunt lucrători medicali: medici-10, asistenți medicali-21, personal auxiliar-8.

Starea de sănătate a persoanelor infectate: 795 – stare gravă (dintre care 42 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată), 1342 – stare de gravitate medie, ceilalţi pacienţi în stare satisfăcătoare.

Alte 720 persoane au fost tratate și externate. În total, 50422 persoane au fost tratate  de COVID-19.

În total, 7765 persoane sunt în tratament la domiciliu cu forme ușoare de COVID-19, iar 25 216 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, informăm despre înregistarea altor decese provocate de COVID-19:

Deces 1631: Femeie de 68 ani, din r-nul Strășeni. Internată la data de 15 ocotmbrie, la SCM „Sf. Arh. Mihail”. Comorbidități: cardiopatiemixtă, insuficeință cardiacă, hipertensiune arterială, obezitate.

Deces 1632: Femeie de 84 ani, din mun. Chișinău. Internat la data de 26 septembrie, la Spitalul MSMPS: Comorbidități: insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă.

Deces 1633: Bărbat de 66 ani, din r-nul Anenii Noi. Internat la data de 15 octombrie, la SR Anenii Noi. Comorbidități: fibrilație atrială cronică, cardiopatie mixtă, hipertensiune arterială.

Deces 1634: Bărbat de 59 ani, din mun. Chișinău. Internat la data de 18 octombriem la IMU. Comorbidități: hipertensiune arterială, obezitate, insuficiență venoasă a membrelor inferioare, insuficiență cardiacă.

Deces 1635: Femeie de 63 ani, din r-nul Șoldănești. Internată la data de 15 octombrie, de la SR Șoldăești, la IMU. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială, insuficiență renală cronică.

Deces 1636: Femeie de 60 ani, din mun. Chișinău. Internată la data de 28 septembrie, la Spitalul MSMPS. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială.

Deces 1637: Femeie de 71 ani, din mun. Bălți. Internată la data de 03 octombrie, la SC Bălți. Comorbidități: insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială, cancer.

Deces 1638: Femeie de 68 ani, din r-nul Ocnița. Internată la data de 30 septembrie, la SC Bălți. Comorbidități: cancer.

Deces 1639: Bărbat de 47 ani, din Transnistria. Comorbidități: hepatită virală cronică.

Deces 1640: Femeie de 68 ani, din Transnistria. Comorbidități: cardiomiopatie, insuficiență cardiacă.

Deces 1641: Maria Botnariuc, în vârstă de 72 ani,  care activa în calitate de dezinfecționist în cadrul Centrului de Sănătate Publică Hîncești. Aceasta a fost internată la data de 12 octombrie, la Spitalul Raional Cimișlia.

Până la ziua de azi, 45 lucrători medicali au decedat din cauza COVID-19.

122440577_3452682021517208_2823909778606865500_o

Premierul Ion Chicu a analizat, în cadrul unei vizite de lucru în satul Gribova, raionul Drochia, nivelul de desfășurare a proiectelor de infrastructură. Șeful Guvernului a discutat cu administrația locală despre necesitățile satului și modul în care poate interveni Guvernul pentru soluționarea lor.

Primarul Igor Grozavu s-a arătat mulțumit de această vizită, pe care a calificat-o ca una încurajatoare. Edilul a declarat că datorită implicării premierul urmează să fie soluționată una dintre cele mai dureroase probleme a satului și anume reabilitarea râului Cubolta.

„Domnul premier ne-a încurajat într-o problemă foarte enormă – reabilitarea râului Cubolta. Ne-a dat viață, dar noi am transformat râul într-o groapă de gunoi. Fără implicarea statului noi nu vom face față”, a declarat primarul.

Premierul a vizitat drumul locale care se află în reparație în cadrul proiectului ”Drumuri bune pentru toți”. Aici lucrările se desfășoare conform graficului, iar drumarii dau asigurări că într-o săptămână vor reuși să repare sectorul selectat.

Chicu a mers și la Stația de epurare din localitate. În urma vizitei s-a decis alocarea de mijloace din Fondul Ecologic Național pentru extinderea activității acesteia. Stația de epurare are o capacitate de conectare la 250 de gospodării. În perioada imediat următoare vor fi conectate școala, punctul medical, grădinița și 50 de familii.

„Viziunea noastră este să cheltuim banii publici în infrastructură. Fără reparația drumurilor, asigurarea cu apă potabilă și alte necesități prioritare – nu avem nicio șansă să menținem oamenii în zonele rurale și să dezvoltăm aceste regiuni. Mă bucur să văd aici progrese, inclusiv în aprovizionarea cu apă”, a declarat premierul Ion Chicu.

122628590_3452682064850537_7611328594187791158_o 122504088_3452682578183819_498106499935902253_o gribova drum lucrari gribova 122440862_3452682114850532_2551354893308190263_o 122464079_3452682084850535_8559321944026011413_o 122464296_3452682174850526_4882886714953936115_o 122485012_3452682118183865_5360327099657996681_o 122440577_3452682021517208_2823909778606865500_o 122438213_3452682041517206_2751024814306831150_o drum lucrari gribova

7_aprilie_2_61590300

Operațiunea 7 aprilie 2009, participarea activă în agenda unor partide de dreapta, reforma în justiție, lupta contra predării religiei în școli, sunt doar câteva dintre evenimentele în care s-au implicat activ și concertat ONG-urile din rețeaua Soros pe teritoriul Republicii Moldova. Concluziile se conțin în lucrarea deputatului PSRM, Bogdan Țîrdea,”Societatea civilă a Republicii Moldova: Sponsori. ONG-crație. Războaie culturale”.

Potrivit cercetării, între anii 1990-2018, donatorii externi din SUA și UE au finanțat societatea civilă din Moldova cu peste 1 miliard de euro. Cea mai mare pondere o are Fondația Soros – 129,1 milioane de dolari, urmată de National Endowment for Democracy (NED) – 11,3 milioane de dolari, Departamentul Românii de Pretutindeni – 4,7 milioane de dolari și European Endowment for Democracy (EED) – 2,5 milioane de euro. Documentele prezentate în lucrare indică asupra faptului că Fundația Soros, NED, EED au contribuit la organizarea în Moldova a unei rețele de peste 100 de ONG-uri, numită rețeaua Soros, care acționează coordonat și colectiv, executând anumite acțiuni și campanii politico-sociale convenabile donatorilor.

În baza documentelor colectate, autorul face și un top 10 acțiuni colective în care s-au implicat ONG-urile din rețeaua Soros. Acestea sunt: operațiunea 7 aprilie 2009; între anii 2009-2010, tentativa de distrugere a opoziției prin condamnarea comunismului, modificarea Constituției, comisia parlamentară 7 aprilie; anul 2010 – lupta contra predării religiei în școli și contra Bisericii Ortodoxe; anii 2011-2012, campania pentru adoptarea Legii privind Prevenirea și Combaterea Discriminării; 2011-2016, reforma în justiție, coparticiparea la capturarea statului de oligarhi; 2013 -2014, sprijinul pentru Euromaidanul din Ucraina; 2016-2017, Legea privind combaterea propagandei ruse prin care au fost interzise emisiunile analitice și buletinele de știri din Rusia; 2016-2020, participarea activă în agenda unor partide de dreapta – mitinguri, alegeri; anii 2016-2020, acțiunile de sabotaj în dosarul transnistrean și 2019-2020 – campania de promovare a convenției de la Istanbul.

11026251_887377971313894_8996252618806736452_n

Din cele aproape 14 mii de ONG-uri din țară se desprinde o rețea din care fac parte în jur de 100 de organizații neguvernamentale care au monopolizat finanțarea externă. Aceste organizații sunt cunoscute ca ”rețeaua Soros”, conduse de adevărați ”baroni ai societății civile” și care, indiferent de milioanele primite de la donatorii externi, nu au adus valoare adăugată societății moldovenești, democrației, libertății presei, economiei de piață. Concluzia a fost făcută de deputatul PSRM, Bogdan Țîrdea, care a lansat lucrarea ,”Societatea civilă a Republicii Moldova: Sponsori. ONG-crație. Războaie culturale”.

Cercetarea conține documente oficiale prin care se arată că, între anii 1990-2018, donatorii externi din SUA și UE au finanțat societatea civilă din Moldova cu peste 1 miliard de euro.

„Ați simțit acest miliard donat? Ați observat cumva consolidarea democrației sau că a fost îmbunătățit indexul de percepere a corupției, ori că avem transparență și îmbunătățirea nivelului de trai? Nu? Vă pot arăta datele că, Moldova a degradat la acești indicatori, indiferent de faptul că a fost pompat acest miliard de euro între 1990-2018. Întrebare: unde a dispărut acest miliard? Pe coffee break, în buzunarele baronilor societății civile? Întreb pentru mine și cetățeni, ca ei să înțeleagă că o pătrime din finanțarea externă a Republicii Moldova a mers la acești tovarăși, acești baroni, care din punctul meu de vedere, puțini din ei au adus valoare adăugată societății moldovenești, democrației, libertății presei, economiei de piață, etc”, a declarat autorul.

Potrivit datelor prezentate în lucrare, donatorii externi au cheltuit 128 de milioane de dolari pentru 31 de programe destinate dezvoltării ONG-urilor. Este vorba nu de toate cele aproape 14 mii de ONG-uri din țară, ci de o parte a acestora care au monopolizat granturile externe.

„Este vorba despre un cartel. Pentru comparație: pentru reforma poliției au fost cheltuite 70 de milioane euro, pentru reforma justiției – 110 milioane, pentru reforma educației – 50 de milioane de euro, iar pentru sectorul neguvernamental – 128 de milioane. Apare întrebarea: unde au dispărut acești bani”, se întreabă autorul.

Lucrarea arată că, în 2017, bugetul sectorului neguvernamental din Moldova a fost de 108,4 milioane de euro. Autorul reiterează că acești bani nu au mers la toate ONG-urile din țară, ci doar la cele 100 de ONG-uri care au creat o adevărată caracatiță.

„Sunt convins că, astăzi acest buget este cu mult mai mare, deoarece UE și alți donatori vorbesc deschis că vor aloca sume mai mari pentru dezvoltarea ONG-urilor. Presupun, că astăzi acest buget poate ajunge la 130-150 de milioane de euro. Reiterez, acești bani nu merg la toate cele 14 mii de ONG-uri, ci la cele 100 de ONG-uri care au creat o adevărată caracatiță ce s-a infiltrat în toate structurile puterii, sectorul economic”, a spus Țîrdea.

Autorul s-a arătat surprins și de reacția unor donatori și a unei părți a societății civile la cartea, lansată în ajun. Țîrdea a declarat că replica care vine în pofida faptului că lucrarea nu a fost citită, demonstrează că această caracatiță există. Autorul susține că este gata de o confruntare pe orice capitol din lucrarea sa și precizează că cercetarea ”nu este un atac la societatea civilă, ci dorința de a arăta că există un cartel care a monopolizat toate granturile externe, care nu dă posibilitate altor ONG-uri să se dezvolte, și care asimilează toate finanțările externe în scopuri dubioase”.

122363924_3452204318231645_6677265369877336592_o

Premierul Ion Chicu se află în vizită în raionul Glodeni, unde a discutat cu autoritățile publice locale și sătenii din satele Cajba, Ciuciuleni şi comuna Balatina despre mersul lucrărilor de reparație a drumurilor locale şi problemele întâmpinate.

Premierul a menționat că Guvernul va continua implementarea proiectului “Drumuri bune pentru toți”, care contribuie la creșterea nivelului de trai în regiuni.

„Conducerea raionului Glodeni a semnalat săptămâna trecută că există unele abateri în implementarea programului de reparație a drumurilor în raionul Glodeni, iar Guvernul nu poate să tolereze astfel de situații. Trebuie să vedem cum putem interveni, astfel încât procesul de reabilitare a infrastructurii să fie finalizat cu succes. Am discutat cu agenții economici, care vor mobiliza echipe suplimentare, ca lucrările să fie executate în termeni”, a declarat premierul Chicu.

122485005_3452204378231639_6801531021902407875_o sat caruta oameni sat drum oameni sat drum sat drum7 sat drum44 sat drum3333

mass-media

Între anii 2009-2018, Fundația Soros a alocat pentru unele mass-media din Moldova un buget de peste 5,1 milioane de dolari. Informația este prezentată în lucrarea ”Societatea civilă a Republicii Moldova: Sponsori. ONG-crație. Războaie culturale”, al cărui autor este deputatul PSRM, Bogdan Țîrdea.

Cele mai mari sume pentru programul media sunt alocate în anii electorali și preelectorali. Astfel, de la un buget de aproape 551 de mii de lei în 2009, suma este aproape dublată în anul viitor și crește până la peste 853 de mii de dolari.

De ce? Pentru că sunt alegeri parlamentare. PCRM-ul încă mai era puternic și trebuia oprit”, susține autorul.

În 2011, anul în care în țară au avut loc alegerile locale generale, bugetul alocat de Soros unor instituții media se ridică la aproape 846 de mii de dolari.

Anul următor, finanțarea mass-media de către Soros scade până la 360 de mii de dolari. În anii 2013-2016, sumele anuale variază între 257 de mii și 3015 mii de dolari. În anul 2014, când în țară au avut loc alegerile parlamentare Soros a alocat proiectelor media 361 de mii de dolari.

„În 2014 suma scade la alegerile parlamentare, probabil că se știa deja că unele partide vor fi exclude, altele vor fi marginalizate, iar al treilea partid, pe care nu vreau să-l numesc, va face jocul partidelor oligarhice”, declară autorul.

În 2017, presa finanțată de Soros primește un buget de aproape 578 de mii de dolari. Suma alocată de Fundația Soros pentru unele instituții de presă din Republica Moldova crește din nou în anul ce urmează, un an preelectoral, și se ridică la aproape 695 de mii de dolari.

ong

În Republica Moldova a fost creată o rețea de ONG-uri, numită “Rețeaua Soros”, care este folosită drept instrument de dirijare externă a țării. Aceste ONG-uri au bugete de la 100 de mii de euro până la 2,3 milioane de euro anual și au acces la media, ambasade, structurile puterii, la diverse organizații politice internaționale, sunt incluse în rețele internaționale de ONG-uri, sunt fondatoare ale unor posturi TV și a altor mijloace media, cu partidele de dreapta.

Informația este prezentată în lucrarea ”Societatea civilă a Republicii Moldova: Sponsori. ONG-crație. Războaie culturale”, al cărui autor este deputatul PSRM, Bogdan Țîrdea.

Autorul prezintă și un top al ONG-urilor finanțate de Fundația Soros. Cea mai mare sumă alocată de fundație, între anii 2009-2018, care depășește suma de 3,5 milioane de dolari a fost acordată AO Keystone Human Servicies International.

Aproape 1 milion de dolari a primit în această perioadă Asociația Presei Independente, al cărui coordonator este Petru Macovei. Expert Group a beneficiat de peste 748 de mii de dolari, iar Institutul de Politici Publice – peste 684 de mii de dolari.

În lista organizațiilor care a primit o finanțare impunătoare din partea Soros se află și Asociația ADEPT, coordonată de expertul Igor Boțan, autor a mai multor emisiuni la TV8. Boțan a primit în acești ani doar din partea Fundației Soros – peste 665 de mii de dolari.

Cu câte 470 de mii de dolari au fost finanțate de Soros Promo LEX și Asociația Presei Electronice.

Printre ONG cu finanțare exorbitantă din partea Fundației Soros este și Centrul de Resurse Juridice (CRJ) care, între anii 2009-2018, a primit de aproape 272 de mii de dolari. Președintele CRJ este Vlad Gribincea, cumnatul deputatului PAS, Sergiu Litvinenco.

O altă organizație neguvernamentală cu un buget gras primit din partea Fundației Soros este Centrul pentru Investigații Jurnalistice. Acest ONG a primit în zece ani aproape 391 de mii de dolari.

protest 17 mai00

Expertul în studii de securitate Aurelian Lavric a comentat declarația directorul Serviciului rus de Informații Externe Serghei Narîșkin, care a spus că Statele Unite pregătesc un scenariu ”revoluționar” pentru Moldova după alegerile prezidențiale.

Lavric a declarat în cadrul emisiunii „Contrapunct” de la Radio Sputnik că cei interesați de  destabilizarea Republicii Moldova ar trebui să investească foarte mulți bani în acest sens, întrucât în țara noastră nu există potențial pentru mari proteste.

Ceea ce mi se pare că face diferența dintre Moldova și alte state în care observăm o instabilitate, de exemplu Belarus, eu nu văd asemenea nemulțumiri în societatea moldovenească, să iasă oameni în asemenea măsură, într-un număr atât de mare să protesteze. Dacă cineva vrea să organizeze în baza la ceva care nu are temei, va trebui să investească foarte mulți bani, să le plătească ca să vină să protesteze, pentru că nu există o stare de nemulțumire totală la ora aceasta în societatea moldovenească”, a remarcat Aurelian Lavric.

plahotniuc.jpg8

Procuratura Generală a Republicii Moldova a lărgit aria statelor în care a expediat cereri cu solicitarea de extrădare a cetățeanului Vladimir Plahotniuc. Alexandr Stoianoglo a anunțat, în cadrul unei conferințe, că pe lângă SUA și Turcia, organul de urmărire penală a făcut acest demers și autorităților din Cipru și Arabia Saudită.

Până acum nu am primit niciun răspuns de la autoritățile din Turcia, dar pot să vă spun, în premieră, că Procuratura Generală a expediat cereri de extrădare a domnului Plahotniuc și din Cipru, și Arabia Saudită. Până acum avem doar răspunsuri din Arabia Saudită că domnul Plahotniuc nu a traversat hotarele Arabiei Saudite. Suntem în așteptare”, a declarat procurorul.

Igor Dodon a declarat, într-un interviu pentru presa de la Chișinău, că Vladimir Plahotniuc nu va putea fugi toată viața dintr-o țară în alta și mai devreme sau mai târziu va fi găsit și adus acasă pentru a răspunde în fața legii.

Vladimir Plahotniuc este acuzat de procurori în dosarul fraudei bancare. Potrivit organului de urmărire penală, Plahotniuc este unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului.