Politic

dodon congres3

Președintele socialiștilor Igor Dodon convoacă Comitetul executiv al PSRM. Anunțul a fost făcut în această dimineață.

„În țară se atestă o criză politică, constituțională și guvernamentală, provocată de inacțiunea actualului președinte al țării.

În legătură cu aceasta, în calitate de președinte al PSRM – cea mai influentă forță politică din Moldova, cu cea mai mare reprezentativitate în parlamentul țării, am decis să convoc luni Comitetul executiv al Partidului Socialiștilor, în cadrul căruia vom discuta despre situația politică dificilă din țară care s-a creat după alegerea noului Președinte.

Luni, 18 ianuarie, ora 13:00, invit reprezentanții mass-media la o conferință de presă care va avea loc la sediul central al Partidului Socialiștilor” , a anunțat Igor Dodon.

Maia Sandu este obligată de Constituție să desemneze un candidat la funcția de premier. Opinia a fost exprimată de către constituționalistul Alexandru Arseni, care a explicat că legislativul nu poate fi dizolvat pentru inacțiunea șefului statului.

“Doamna Maia Sandu este obligată să facă acest lucru. Nu este în drept să frâneze activitatea Guvernului. Dacă președintele nu înaintează un candidat înseamnă că nu-și îndeplinește obligațiile constituționale. Atunci, împotriva șefului statului poate fi pusă problema de suspendare din funcție pentru că încalcă prevederile constituționale”, a spus expertul în drept constituțional, Alexandru Arseni, transmite Publika.md.

parlament12345

Constituția nu conține nicio prevedere ce i-ar permite Președintelui să nu desemneze un premier, indiferent de motiv. Declarația aparține juristului Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale, care a făcut o analiză a situației actuale, din punct de vedere constituțional, la solicitarea UNIMEDIA. Potrivit expertului, din moment ce după demisia Guvernului Chicu, n-a fost formalizată o majoritate parlamentară calificată, capabilă să învestească un Guvern, Președintele Republicii Moldova are obligația constituțională de a desemna propriul candidat pentru funcția de Prim-ministru.

„Potrivit articolului 98 din Constituie, desemnarea unui candidat pentru funcția de Prim-ministru, nu este doar o competență a președintelui ci și o obligație constituțională. Curtea Constituțională a statuat asupra acestui fapt în mod constant, ultima făcând-o prin Hotărârea din 6 august 2020.

Logica CC este cât se poate de clară: fără desemnarea unui candidat pentru funcția de Prim-ministru, învestirea unui Guvern este imposibilă, iar toate mecanismele instituționale pentru formarea puterii de stat ar fi blocate. Astfel, din moment ce după demisia Guvernului Chicu, n-a fost formalizată o majoritate calificată, capabilă să învestească un Guvern, Președintele Republicii are obligația constituțională de a desemna propriul candidat pentru funcția de Prim-ministru.

Constituția nu conține nicio prevedere ce i-ar permite Președintelui să nu desemneze un premier, indiferent de motiv.

În cazul în care președintele nu ar desemna un candidat pentru funcția de Prim-ministru in termen de 3 luni, dizolvarea parlamentului nu văd cum ar fi posibilă. Art. 85 prevede expres că Președintele Republicii Moldova poate să dizolve Parlamentul doar în cazul imposibilității formării Guvernului. În speța de față, prin termenul de „imposibilitate” trebuie să înțelegem incapacitatea politica a Parlamentului de a învesti un Guvern, nu și refuzul președintelui de a „desemna unui candidat pentru funcția de Prim-ministru”.

Potrivit doctrinei, dar și jurisprudenței constante a CC, dizolvarea Parlamentului este o sancțiune aplicată acestuia pentru incapacitatea (sau nedorința) exercitării unor atribuții in procesul de formare a Guvernului. Nu văd cum ar fi posibilă aplicarea unei astfel de sancțiuni, din moment ce însăși mecanismul de formare a Guvernului nu a fost declanșat. În aceste condiții, chiar daca timp de trei luni, Președintele nu va desemna niciun candidat pentru funcția de Prim-ministru, nu văd cum CC ar putea constata existența circumstanțelor, care justifică dizolvarea Parlamentului, așa cum prevede Articolul 135 lit f) din Constituție”, a declarat juristul Alexandru Tănase, pentru UNIMEDIA.

La rândul său, Maia Sandu a declarat la conferință de presă din 13 ianuarie că orice nominalizare la funcția de premier al țării va amâna declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

Între timp, la ușa Guvernului se formează coadă: fostul șef de stat, Vladimir Voronin se vrea prim-ministru, dar și primarul de Bălți, Renato Usatîi a anunțat că îi va propune Maiei Sandu să îl desemneze la șefia Guvernului, fiind sigur că deputații nu îl vor vota.

Maia Sandu a semnat la 31 decembrie decretul prin care l-a desemnat premier interimar pe Ministrul de Externe, Aurel Ciocoi. Asta după ce premierul Ion Chicu a demisionat, pe 23 decembrie 2020 și, alături de încă 3 miniștri cheie, a renunțat și la interimatul funcției.

Ulterior, Sandu a înaintat o adresare către Curtea Constituțională, prin care se solicită examinarea posibilității de a oferi atribuții mai mari unui Guvern demisionar.

Anterior, partidul pe care Maia Sandu l-a condus a mai adresat o sesizare la CC prin care a cerut să examineze posibilitatea de autodizolvare a Parlamentului, pentru a provoca alegerile anticipate.

O decizie a Curții Constituționale stabilește că șeful statului este obligat, în 45 de zile, să propună un candidat la funcția de prim-ministru.

sandu nastase guvern

Deputații din Platforma lui Andrei Năstase nu susțin încercările Maiei Sandu și ale PAS de a interpreta textul Constituției la Curtea Constituțională, ca pe această cale să determine autodizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

Și asta nu este doar o presupunere, ci o certitudine confirmată de o recentă declarație de-a unui deputat PPDA. Este vorba de Igor Munteanu care a participat la o emisiune pusă pe post de o televiziune afiliată lui Andrei Năstase, la care deputatul a declarat franc că speră ca membrii Curții să respingă sesizarea deputaților PAS care i-au solicitat Curții să se pronunțe dacă este posibilă autodizolvarea Parlamentului, chiar dacă această procedură nu este prevăzută de textul constituțional.

PPDA speră că Curtea Constituțională să respingă sesizarea PAS

Iată ce declarație a făcut domnul Munteanu (o declarație importantă, care poate însemna distanțarea și chiar desolidarizarea Platformei de partidul prezidențial, declarație care a rămas oarecum neobservată de opinia publică.

„Sunt convins că la sesizare (PAS – n.n.) se va răspunde și prevederile din Constituție care stipulează exact situația în care Parlamentul pleacă în demisie vor fi respectate. Asta este speranța mea”, a spus Igor Munteanu.

Vom nota aici că speranța lui Igor Munteanu este una absolut legitimă, odată ce Constituția prevede doar două modalități de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate: dacă nu se poate forma un guvern sau dacă deputații nu adoptă nicio lege în termen de 90 de zile. Pentru toți este clar acest lucru, nu și pentru Maia Sandu și deputații PAS care i-au cerut Curții să spună dacă este posibil și cum este posibil ca Parlamentul să decidă propria dizolvare.

Igor Munteanu: Alegeri anticipate, dar nu cu orice preț

Din declarația făcută de Igor Muntean înțelegem că Platforma nu susține nu doar interpretarea arbitrară a Constituție, acțiune la care s-a dedat Maia Sandu și PAS, care speră în reușita acțiunilor lor grației unei posibile complicități a Curții Constituționale, dar mai înțelegem că PPDA nu este de acord nici cu haosul provocat în țară de somațiile de a demisiona făcute de noul președinte Guvernului Chicu, care, bun, rău, dar totuși asigura administrarea țării.

Sunt convins că la sesizare (PAS – n.n.) se va răspunde și prevederile din Constituție care stipulează exact situația în care Parlamentul pleacă în demisie vor fi respectate. Asta este speranța mea„, a spus Igor Munteanu.

Vom nota aici că speranța lui Igor Munteanu este una absolut legitimă, odată ce Constituția prevede doar două modalități de declanșare a alegerilor parlamentare anticipate: dacă nu se poate forma un guvern sau dacă deputații nu adoptă nicio lege în termen de 90 de zile. Pentru toți este clar acest lucru, nu și pentru Maia Sandu și deputații PAS care i-au cerut Curții să spună dacă este posibil și cum este posibil ca Parlamentul să decidă propria dizolvare.

Igor Munteanu: Alegeri anticipate, dar nu cu orice preț

Din declarația făcută de Igor Muntean înțelegem că Platforma nu susține nu doar interpretarea arbitrară a Constituție, acțiune la care s-a dedat Maia Sandu și PAS, care speră în reușita acțiunilor lor grației unei posibile complicități a Curții Constituționale, dar mai înțelegem că PPDA nu este de acord nici cu haosul provocat în țară de somațiile de a demisiona făcute de noul președinte Guvernului Chicu, care, bun, rău, dar totuși asigura administrarea țării.

Este adevărat că această nuanțare a poziției PPDA plasează respectiva formațiune nu doar pe linia corectitudinii juridice, dacă putem spune așa, dar vine să satisfacă cumva și interesele politice mai… egoiste ale Platformei. Este bine știut că PPDA nu are nicio șansă să acceadă în Parlament în cazul unor alegeri parlamentare anticipate (dar nici ale celor ordinare) și interesul deputaților Platformei ar fi să-și ducă mandatul până la capăt. Dar până la acest capăt mai sunt doi ani, ceea ce nu este puțin.

Nici măcar PPDA nu-și dorește alegeri parlamentare anticipate

Dar calculele egoiste ale PPDA este un aspect mai puțin important. Ceea ce contează cu adevărat este că, din partidele care formează actual Parlament, doar PAS își dorește alegeri parlamentare anticipate. Și își dorește cu orice preț, cum spune Igor Munteanu.

Celelalte formațiuni – categoric nu, nici chiar PPDA care este cel mai aproape ideologic de PAS.

Mai doresc alegeri Renato Usatîi și Partidul Nostru, care are șanse certe de accedere în Parlament. Dar, pe moment, ei nu contează, ei nu participă la luarea decizie privind declanșarea anticipatelor.

Dar dacă doar PAS vrea alegeri parlamentare anticipate, iar ceilalți – nu înseamnă că aceste alegeri nu vor fi declanșate.

Asta înseamnă că refuzul Maiei Sandu de a desemna un premier și de a instala un guvern poate avea doar o singură consecință: aprofundarea și prelungirea crizei politice, administrative, economice, din sistemul de sănătate și din toate domeniile din Republica Moldova. Nimic mai mult.

sursa: sputnik.md

ambros

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) informează că, la 4 ianuarie 2021, a remis în atenția Oficiului Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat o adresare în care a cerut declanșarea procedurii de ridicare a mandatului lui Alexandru AMBROS, primar al orașului Ungheni.

Potrivit unui comunicat emis presei, în noiembrie 2018, inspectorul de integritate a stabilit printr-un act de constatare că primarul orașului Ungheni a admis încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese. Aflându-se în exercițiul funcției a semnat trei ordine de plată cu o firmă care aparține soției sale pentru a achiziționa bunuri și servicii, încălcând astfel dispozițiile legale de declarare și soluționare a conflictului de interese prevăzute de legislația ANI.

Primarul a contestat în instanța de judecată actul emis de ANI, având câștig de cauză în instanța de fond și apel. Ulterior, ANI a depus un recurs la Curtea Supremă de Justiție, în baza Deciziei Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiției, actul ANI a rămas definitiv.

În adresarea sa, ANI a solicitat Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat să fie informată despre măsurile pe care le va întreprinde pe acest caz.

Precizăm că, persoana vizată urmează să fie decăzută din dreptul de a exercita o funcție publică sau de demnitate publică, inclusiv mandatul de primar pentru o perioadă de 3 ani și va fi înscrisă în lista publică a persoanelor cu interdicții. Totodată, ordinele de plată semnate de către primar vor fi declarate nule.
sursa: noi.md

spinu

În ultimele două săptămâni, în atenția publicului a intrat declarația de avere și interese a secretarului general al Aparatului Președinției, Andrei Spînu. În mod special, faptul că acesta a indicat în document valoarea imobilului pe care-l deține, diminuând de circa cinci ori valoarea reală a acestuia, transmite Telegraph.md.

Astfel, deputatul socialist Petru Burduja a depus o sesizare la ANI: „OAMENII BUNI” ai Maiei Sandu își ascund valoarea reală a caselor de milioane pe care le dețin. Probabil, le este rușine că au mințit poporul că ei sunt modești, dar au în realitate imobile de multe milioane de lei, care ridică multe întrebări despre integritatea lor.

Cetățenii au văzut cum o casă și terenul intravilan procurate de Andrei Spînu cu 393 500 de euro (echivalentul actual a circa 8 000 000 de lei) au fost declarate cu o sumă sub 2 milioane de lei.

Andrei Spînu a recunoscut că a procurat casa și terenul pe care se află aceasta cu suma de 393 500 EUR, sumă achitată în rate timp de doi ani. Această sumă ar fi indicată și în contractul de vânzare-cumpărare înregistrat la notar și cadastru. Astfel, apare o bănuială rezonabilă precum Andrei Spînu eventual ar fi admis acțiuni privind evaziunea fiscală sau a încălcat modul de completare a declarației de avere şi interese personale, care prevede că „Valoarea bunului” (imobile)- se indică valoarea conform documentului care certifică proveniența bunului …”

În legătură cu aceasta, am cerut astăzi Procuraturii Generale și Agenției Naționale de Integritate să verifice legalitatea tranzacției privind procurarea de către Andrei Spînu a terenului declarat la valoare de 449 880 MDL și a casei de locuit declarate la valoare de 1 501 168 MDL dobândite în anul 2018, prin prisma legalității împrumutului contractat și achitării acestuia în rate, pentru casa de locuit și terenul aferent acesteia.”, a scris Burduja într-o postare pe Facebook.

curtea constitutionala

Comentatorul politic Ion Tăbârță consideră că în situația în care Maia Sandu evită să desemneze un candidat la funcția de premier, Curtea Constituțională ar putea să-i sugereze un termen precis de numire a unui premier.

Ion Tăbârță spune că, la ora actuală, nu există o claritate privind desemnarea unui nou premier, pentru că președintele Maia Sandu acționează mai degrabă juridic decât politic.

„Doamna președinte nu merge pe desemnarea unei candidaturi pentru că asta va genera alte procese politice. Ea încearcă să identifice anumite soluții juridice, constituționale, ca Parlamentul să fie dizolvat și să nu fie format un nou Guvern. Dacă Curtea Constituțională însă va încerca să interpreteze toate aceste sesizări legate de autodizolvarea Parlamentului, împuternicirile unii Guvern demisionar, vom aluneca pe scenarii periculoase pe care le-am mai avut în 2009- 2010 și care au dus la falimentul politic al AIE –urilor”, a precizat Ion Tăbârță.

Comentatorul politic crede că este periculos să interpretezi Constituția pentru a oferi anumite soluții, iar percepția oamenilor este că se acționează după modul cum o făcea fostul regim oligarhic.

Președintele trebuie să acționeze în conformitate cu prevederile Constituției, chiar dacă se constată aceste lacune în legislație, dacă vrem să construim un stat de drept. Nu putem spune că președintele încalcă deliberat Constituția, altceva este că ea încerarcă să interpreteze Constituția pentru a identifica soluții juridice care ar duce la dizolvarea Parlamentului”, a mai spus Tăbârță.

Expertul este de părere că în această situație complicată din punct de vedere juridic ar putea fi sesizată Curtea Constituțională, iar președintelui ar putea să-i fie sugerat un termen precis când ar trebui numit un premier.

Cred că am putea avea o nouă sesizare la CCM, iar deputații o pot face, în care să ne spună în cât timp șeful statului trebuie să desemneze acea candidatură la funcția de prim-ministru”, a precizat Ion Tăbârță.

Deputații PAS insistă pe ideea că Maia Sandu are dreptul să nu desemneze un candidat la funcţia de premier, iar în aşa fel vor fi provocate alegeri parlamentare anticipate.

sursa: sputnik.md

Screenshot_4

Straciuc Nelu, liderul local al unui partid politic, arată dezastrul de pe drumurile orașului condus de Renato Usatîi, pretendentul la funcția de premier al Republicii Moldova, informează Telegraph.md.

Într-o intervenție live pe Facebook, Straciuc a arătat prima stradă cu probleme majore, dar a promis că începând cu ziua de astăzi va vorbi în fiecare zi despre ce se întâmplă în municipiul Bălți. Astăzi, tânărul politician a filmat strada Bulgară, în apropierea blocului locativ cu nr.30, care acoperită de noroi și neasfaltată.

Menționăm că Straciuc Nelu a vorbit ieri și despre mita în sumă de 500 mii de lei pentru soluționarea problemelor cu Primăria Bălți, taxă ilegală care ar fi cerută personal de către Renato Usatîi.

Amintim că Usatîi, actualul primar al municipiului Bălți, a anunțat că urmează să-i ceară Maiei Sandu să-l desemneze pentru fotoliul premier al Republicii Moldova.

chicu7

Maia Sandu a cerut și a primit demisia Guvernului condus de Ion Chicu, pe care l-a numit catastrofal, dar nu are un plan în gând și nu știe cum să acționeze mai departe. Aceasta este poziția PPDA, transmisă de către Igor Munteanu, vicepreședintele PPDA, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Politicianul mai susține că Maia Sandu trebuie să respecte Constituția în procesul de soluționare a celor mai actuale probleme politice, după demisia lui Ion Chicu.

„Noi am participat la consultările cu președintele Maia Sandu și i-am exprimat toate incertitudinile care pot să apară din această criză politică. Pentru că, odată ce mergi cu o moțiune de cenzură și ești pregătit s-o voteze în Parlament, înseamnă că ai un plan în gând: vrei să schimbi pe cel căruia îi spui guvern catastrofă… Problema este cu ce îl înlocuiești. Și evident Constituția prevede două formule foarte simple. În primul rând, înaintezi un candidat la formarea acestui guvern, chiar cu riscul de a avea o întârziere în planificarea ta pentru alegeri anticipate. Există un consens pentru alegerile anticipate, dar nu cu orice preț”, a declarat Igor Munteanu în cadrul unui interviu pentru Radio Sputnik.

Amintim că Ion Chicu și-a anunțat demisia la sfârșitul lunii decembrie 2020, cu o zi înainte de investirea Maiei Sandu în funcția de șef al statului. Prin plecarea sa, Chicu a respectat pe deplin doleanțele electorale ale PAS și Maia Sandu cu privire la demisia ”Guvernului catastrofă”.

sursa: telegraph.md

pas da parlament

A spune că Parlamentul poate fi sancționat cu dizolvare, pentru că nu a acceptat votul de încredere, în situația în care nici nu s-a cerut votul de încredere, este o aberație. Declarația îi aparține fostului viceministru al Justiției, membrului al Comisiei de la Veneția, Nicolae Eșanu, care a comentat știrile publicate de presa afiliată PAS.

„Am văzut prin presa acest text ”Orice nominalizare la funcția de premier vă conduce la amânarea alegerilor parlamentare” și vreau să constat că este total fals, dacă se are în vedere dizolvarea Parlamentului în cazul neacordării votului de încredere Guvernului. Situația este diametral opusă – dacă nu se face nominalizarea candidatului, Parlamentul nu va putea fi dizolvat în baza acestui temei. Căci, conform Constituției, Parlamentul poate fi sancționat cu dizolvarea, doar în cazul în care nu a acceptat solicitarea de a acorda votul de încredere Guvernului. Norma este clară ca lumina zilei și prevede în mod expres o sancțiune pentru inacțiunea Parlamentul, în cazul în care i se cere să acționeze. A spune că Parlamentul poate fi sancționat cu dizolvare, pentru că nu a acceptat votul de încredere, în situația în care nici nu s-a cerut votul de încredere, este o aberație, pe care n-o văd doar cei care nu cunosc regulile elementare ale logicii. Sau cei care sunt rău intenționați”, a scris Eșanu.

Amintim că presa afiliată PAS tirajează ideea promovată de partidul Maiei Sandu că Parlamentul ar trebui să fie dizolvat contrar normelor Constituției. Deputații PAS, dar și președintele Maia Sandu sunt împotriva ca șeful statului să desemneze un candidat la funcția de premier, așa cum prevede Legea Supremă.