Politic

sirbu

Modificările la legea privind cetățenia, care prevăd acordarea pașaportului moldovenesc în schimbul investițiilor de 250 de mii de euro, sunt o șansă reală pentru țară de atragere a unor sume de ordinul miliardelor în economia Moldovei. Declarația aparține deputatului Sergiu Sîrbu.

Potrivit lui, este vorba despre o practică obișnuită pentru multe țări, inclusiv din Uniunea Europeană, iar Moldova trebuie să valorifice poziționarea sa geografică și posibilitatea circulației fără vize în spațiul comunitar pentru atragerea investițiilor.

„Solicitanții de cetățenie în schimbul investițiilor vor fi selectați minuțios, va exista o comisie specială la Guvern, care va verifica proveniența banilor, va verifica persoanele dornice să obțină pașaport moldovenesc”, a explicat parlamentarul, citat de evenimentul.md.

Legea prevede că vor putea obține cetățenia țării noastre cel mult 5 mii de oameni, dar la modul real, numărul lor va fi de aproximativ o mie. Acești oameni vor veni cu investiții în sectorul imobiliar din țară, în infrastructură, sectoare cu potențial mare de dezvoltare, mai spune Sergiu Sîrbu.

„Este vorba despre investiții de miliarde, care vor genera mii de noi locuri de muncă. Iar acest lucru înseamnă mai multe impozite din care să fie majorate pensiile și salariile”, explică deputatul.

Potrivit lui, o inițiativă similară este în proces de definitivare și în Ucraina care, ca și Moldova, a obținut regim fără vize cu Uniunea Europeană. Iar expertul economic Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piață, consideră că principalii beneficiari ai programului de cetățenie pentru investiții vor fi străinii care deja investesc în țara noastră.

„Mai degrabă, este o formă de naturalizare a persoanelor care deja au făcut investiții efective în economia Republicii Moldova, au plătit taxe, sunt contribuabili și beneficiază de această formă de apreciere emoțională”, spune expertul.

Acesta subliniază că utilizarea acestei scheme pentru spălarea banilor este un lucru absolut absurd.

„Mai degrabă, persoanele cu rea intenție fug de oficializarea identității sale”.

Potrivit modificărilor la legea despre cetățenie, intrate în vigoare, străinii disponibili să verse o contribuţie nerambursabilă de cel puţin 100 de mii euro în Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă sau să efectueze și să mențină în decurs de cinci ani o investiție de minim 250 de mii de euro, vor putea cere cetățenia țării noastre.

Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a explicat că este vorba despre o practică răspândită în toată lumea. Programe rapide de obținere a cetățeniei au Spania, Portugalia, Cipru și Grecia. În schimbul achiziției unor proprietăți imobiliare, a căror valoare este de cel puțin 500 de mii de euro în cazul Spaniei și de 250 de mii de euro, cerința Greciei, sunt oferite așa-numitele ”vize de aur”. Măsurile au drept scop atragerea resurselor umane valoroase, capabile să contribuie la dezvoltarea economică a țărilor date.

De exemplu, doar Portugalia, în mai puțin de 2 ani de la lansarea în 2012 a programului de obținere rapidă a cetățeniei a atras investiții de aproximativ 400 de milioane de euro. În Malta funcționează un program prin care oricine poate deveni cetățean cu drepturi depline al Uniunii Europene pentru suma de 650 de mii de euro. În același scop, Irlanda le cere solicitanților 500 de mii de euro și a redus, recent, suma de două ori. În schimbul acestor bani, străinul obține permis de ședere, iar cinci ani mai târziu – pașaport. Ofertă bună are și Letonia, unde permisul de ședere pe cinci ani poate fi obținut cu doar 70 de mii de euro. Solicitanții obțin și acces la spațiul Schengen. Bulgaria acorda drepturi depline de cetățenie pentru 500 de mii de dolari.

20915071_2048183105207684_5693899763080097808_n

Președintele Igor Dodon a convocat astăzi ședința de lucru împreună cu reprezentanții serviciului Consiliului Suprem de Securitate și a altor funcționari din cadrul Președinției.

Subiectul principal care a fost pus în discuție a fost elaborarea unei noi Strategii a securității naționale a Republicii Moldova. Șeful statului a menționat că în premieră, abordarea va fi profesionistă.

„În premieră, abordarea va fi profesionistă, ținînd cont de toate riscurile și amenințările, atît pe intern cît și pe extern, în adresa Securității Naționale”, a scris Dodon pe Facebook.

Igor Dodon a propus ca Strategia să fie elaborată, definitivată și transmisă Parlamentului spre adoptare, pînă la finele anului 2018.

Amintim că anterior, Igor Dodon a semnat un decret privind retragerea Proiectului strategiei securității naționale deoarece nu corespundea situației la zi. La moment este în vigoare Strategia din anul 2011.

dodon tapiola

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon a avut o întrevedere cu Pirkka Tapiola cu ocazia încheierii mandatului de Şef al Delegaţiei UE în Republica Moldova.

Șeful statului a mulțumit diplomatului pentru aportul său semnificativ în dezvoltarea relaţiilor între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, precum și pentru cooperare în realizarea mai multor proiecte.

„Am mulțumit diplomatului pentru aportul său semnificativ în dezvoltarea relaţiilor între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, precum și pentru cooperare în realizarea mai multor proiecte în diverse domenii de interes comun, inițiate cu suportul personal al dlui Ambasador.
De asemenea, am menționat că dl Tapiola este unul din ambasadorii care a încercat și i-a reușit să excludă geopoliticul din relațiile noastre. Anume dumnealui, în anul 2015 a transmis la Bruxelles mesajul că Republica Moldova trebuie să se axeze pe reforme și nu pe lozinci. I-am urat succes domnului Pirkka Tapiola în noua sa funcţie de Şef al Delegaţiei UE în Bangkok, Thailanda”
, a scris Dodon pe Facebook.

Totodată, Igor Dodon și-a exprimat încrederea că odată cu numirea noului ambasador, dinamica pozitivă a relațiilor de colaborare va continua.

În semn de profundă gratitudine pentru sprijinul constant acordat Republicii Moldova în procesul de punere în aplicare a reformelor, pentru eforturile susținute în promovarea valorilor democratice și activitate intensă în vederea sporirii prestigiului țării pe arena internațională, șeful statului i-a conferit fostului șef al delegației UE, Pirkka Tapiola, distincția „Ordinul de Onoare”.

20914336_2046829492009712_6865214778193125554_n

dodon tapiola.jpg5

dodon tapiola.jpg555

5

dodon

Președintele Igor Dodon respinge speculațiile și dă asigurări că la Baza militară de instruire a Armatei Naționale „Bulboaca” nu se desfășoară acțiuni militare dubioase. Șeful statului spune că a vizitat astăzi Poligonul, unde a constatat că activitățile se desfășoară obișnuit, are loc reparația cazarmelor și a infrastructurii.

„Pe parcursul ultimelor zile, săptămâni, în presă au fost speculații și discuții referitor la o eventuală destabilizare a situației în zona de securitate în legătură cu unele acțiuni care se întreprind la Bulboaca. Nu am depistat careva lucrări de ordin militar dubioase care ar duce la destabilizarea situației din zona de securitate sau implicarea unor forțe armate din afara țării. RM nu trebuie să participe în acțiuni militare nici în Est, nici în Vest și nu vom face parte la nici un bloc militar, fie NATO sau altor, noi suntem o țară neutră”, a declarat Dodon în cadrul unui briefing de presă.

dodon bulboaca 20840882_2044080978951230_3983558601476312816_n 20799489_2044081185617876_1679260693698312438_n
20729555_2044081015617893_4411147882302040778_n
20770053_2044081135617881_4373566323171259219_n
poligon bulboaca

În același context, Igor Dodon a menționat că, până la sfârșitul lunii august va convoca ședința Serviciului Suprem de Securitate și,  în următoarele săptămâni, va inspecta toate obiectivele militare din RM pentru a vedea care este starea de lucruri.

Totodată, Igor Dodon a lansat și un mesaj amenințător în adresa guvernării:

„În cazul în care Guvernul de la Chișinău împreună cu majoritatea parlamentară, ghidați de unele forțe din afara țării, vor încerca să se implice într-un conflict regional, vor încerca să destabilizeze situația din RM, atunci, în calitate de președinte al RM împreună cu poporul țării noastre, vom fi nevoiti să demolăm această guvernare, inclusiv prin convocarea Marii Adunări Naționale, proteste non-stop. Nu vom permite implicarea Moldovei în aventuri militare regionale”, a conchis Dodon.

Menționăm că Igor Dodon a decis să inspecteze Poligonul militar de la Bulboaca după ce vicepremierul rus, Dmitri Rogozin a lansat informații în spațiul public conform cărora militarii americani au început pregătirea sabotorilor și forțelor speciale a Republicii Moldova pentru un nou conflict transnistrean.

Screenshot_6

dodon

La ora 13.00, președintele Igor Dodon va susține un briefing de presă.

20525959_1520145114674677_2361108096029188224_n

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat 198 de acte legislative, în cadrul sesiunii ordinare de primăvară, care s-a desfășurat în perioada 1 februarie – 31 iulie 2017.

Documentele adoptate includ 142 de legi și 56 de hotărâri. A fost votată 1 lege constituțională, 5 legi ordinare și 136 – organice. Din ele – 19 au fost pentru ratificări, 26 – legi cadru și 97 au presupus modificări și completări. 14 dintre hotărârile adoptate au fost hotărâri cadru, alte 21 s-au referit la completări și modificări, iar alte 21 – la numiri/eliberare.

În același timp, Legislativul a aprobat, în prima lectură, 150 de proiecte de acte legislative, notează Serviciul de Presă al Legislativului.

basescu

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat, duminică seară, la un post de televiziune, că nu ar putea să candideze la preşedinţia Republicii Moldova, precum s-a vehiculat în spaţiul public, întrucât, potrivit Constituţiei Republicii Moldova, nu are acest drept.

„Nu am dreptul. Uitaţi-vă în Constituţia Republicii Moldova. Trebuie să fii născut pe teritoriul Republicii Moldova şi trebuie să … au introdus o condiţie mai acum câţiva ani, să ai cel puţin zece ani de când locuieşti în Republica Moldova. Deci, cine spune aşa ceva ori nu a citit Constituţia Republicii Moldova, ori are pasiunea să bată câmpii”, a declarat Traian Băsescu, duminică seară, la B1.

În acest context, Băsescu a ţinut să precizeze că după liderul rus, Vladimir Putin, în toate sondajele este dat ca cel mai popular om politic din afara Republicii Moldova.

„Să nu vă gândiţi că îmi văd o nouă carieră politică în Republica Moldova. Gestul pe care l-am făcut este acela de a ajuta, să accept să fiu preşedinte de onoare al unui partid nou, de a ajuta la consolidarea curentului unionist”, a mai spus Băsescu.

Pe de altă parte, Băsescu a subliniat că dosarul Republica Moldova „trebuie să fie o prioritate” şi că „România are obligaţia să stimuleze curentul unionist, prin acţiuni politice şi acţiuni de sprijinire a Republicii Moldova”.

sursa: Mediafax.ro

20663970_2031353266890668_978362212968481850_n

După încercarea eșuată din 28 iulie, Președintele Igor Dodon a avut întrevederea mult așteptată cu vice-preşedintele Guvernului Federaţiei Ruse, Dmitri Rogozin. Cei doi oficiali s-au văzut la Teheran, Igor Dodon fiind plecat în vizită la invitația guvernului iranian.

Potrivit Președinției, Igor Dodon și Dmitri Rogozin au avut un dialog constructiv în cadrul căruia au discutat în detalii evenimentele din ultimele săptămîni, au precizat starea actuală a relațiilor dintre statele noastre, precum și au stabilit direcțiile de prioritate pentru următoarele luni. Igor Dodon a spus că mizează pe continuarea dialogului cu Dmitri Rogozin în calitatea sa de co-președinte al comisiei interguvernamentale și reprezentant special al președintelui Federației Ruse în problema transnistreană.

”Declararea persona non-grata a domnului Rogozin, co-președinte al comisiei interguvernamentale moldo-ruse, demonstrează nedorința guvernului Moldovei (legitimitatea caruia este contestată de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova și de către unii parteneri externi) de a colabora cu guvernul Federatiei Ruse în vederea soluționării problemelor extrem de importante cu care se confruntă agenții economici din Moldova și cetățenii noștri, aflați în Rusia. Aceste acțiuni au drept scop subminarea eforturilor președinților Moldovei și Rusiei de restabilire a dialogului strategic și a parteneriatului dintre țările noastre”, a subliniat Dodon.

Totodată, președintele a menționat că o astfel de poziție este inacceptabilă și nu poate fi admisă de majoritatea covărșitoare a cetățenilor Republicii Moldova, 65% dintre care consideră Rusia un stat prieten și așteaptă de la autoritățile moldovene o colaborare constructivă și reciproc avantajoasă, un parteneriat cu această țară.

Igor Dodon a rugat partenerii ruși să se abțină de la măsuri și sancțiuni care ar afecta interesele cetățenilor simpli și ale agenților economici, menționînd că de la sancțiunile comerciale și migraționale posibile vor suferi nu miniștrii și deputații grupării de la guvernare, ci simplii cetățeni care nu poartă nicio vină, citează Președinția.

”Conștientizînd politica fără de precedent, brutală și neargumentată din punct de vedere a normelor diplomatice, promovată de guvernul moldovean, îndemn partenerii noștri ruși să dea dovadă de înțelepciune, să nu se lase afectați de provocările evidente ale functionarilor moldoveni și să continue agenda pozitivă pe care am stabilit-o cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și pe care am început să o implementăm de la începutul acestui an”, a adăugat șeful statului.

Igor Dodon a spus că în calitate de președinte al Moldovei, și în baza mandatului legitim pe care i l-a acordat poporul țării noastre, va apăra interesele poporului moldovenesc și intenționează să blocheze, folosind toate mijloacele legale posibile, inclusiv boicotarea proiectelor de legi adoptate de către parlament, toate încercarile partidului democrat, aflat la guvernare, de a distruge relațiile noastre cu Federația Rusă. Potrivit președintelui, este inacceptabil să ții ostatic o țară întreagă și să subminezi bazele relațiilor diplomatice interstatale din cauza intereselor înguste de partid și a incercărilor unei formațiuni și a conducerii acesteia de a supraviețui politic.

”Prerogativele și responsabilitățile președintelui în domeniul politicii externe sunt stabilite clar de legea supremă a țării, iar deciziile cardinale, de care depinde viitorul relațiilor bilaterale cu partenerii nostri strategici, trebuie luate doar cu acordul președintelui și discutate în cadrul Consiliului Suprem de Securitate al țării”, a concluzionat Igor Dodon.

Amintim că întâlnirea din 28 iulie a fost zădărnicită după ce avionul de pe cursa Moscova-Chișinău nu a ajuns în Moldova. Dmitri Rogozin urma să se întâlnească cu Igor Dodon şi cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski pentru a participa la manifestaţiile prilejuite de aniversarea a 25 de ani de la începutul operaţiunii de menţinere a păcii în regiunea transnistreană a R.Moldova. Din cauza interdicţiei impuse de Ucraina, aeronava urma să traverseze spaţiul aerian al României, însă autorităţile de peste Prut s-au opus ca avionul lui Rogozin să survoleze țara vecină, având în vedere că este vizat de sancțiunile UE. După ce avionul a survolat Belarus, Polonia, Slovacia şi Ungaria, a aterizat pe Aeroportul din Minsk, ca apoi să ia zborul spre Moscova. Aeronava cu pasagerii moldoveni a ajuns la Chișinău cu o întârziere de 8 ore, iar Rogozin amenința cu ripostă, pe rețelele de socializare, autoritățile române.

A doua zi, Guvernul RM l-a declarat persona non-grata pe vicepremierul rus.

rogozin krasnoselski

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin susține că autoritățile de la Chișinău ar încerca să aplice o lovitură așa-zișilor „pacificatori” ruși din Transnistria. Declarații în acest sens au fost făcute de reprezentantul special al Kremlinului la negocierile în problema reglementării transnistrene în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o miercuri, pe 2 august, la Moscova, cu liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

Una dintre temele prioritare în discuția dintre Dmitri Rogozin și Vadim Krasnoselski a fost tocmai statutul militarilor ruși din Transnistria, relatează agenția Interfax, citată de radiochisinau.md.

Potrivit lui Dmitri Rogozin, singurii care s-ar fi opus reizbucnirii unui conflict pe Nistru, dar și provocărilor împotriva Transnistriei sunt „pacificatorii” ruși, „care stau de nădejde”. În această situație, afirmă oficialul rus, este necesară fortificarea misiunii de menținere a păcii și securității regiunii transnistrene.

La rândul său, Vadim Krasnoselski a calificat drept extrem de periculoase decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova, conform căreia trupele ruse se află ilegal în Transnistria, precum și recenta declarație a Parlamentului de la Chișinău cu privire la retragerea militarilor ruși din regiune și transformarea operațiunii de menținere a păcii într-o misiune de observatori civili sub mandat internațional.

„Eu observ dorința de a elimina contingentul rusesc de pe teritoriul Transnistriei”, a declarat Vadim Krasnoselski.

Cu această ocazie, el l-a decorat pe Dmitri Rogozin cu medalia „25 de ani ai operațiunii de pacificare în Transnistria”, pentru „participare activă la restabilirea păcii” în așa-numita republică moldovenească nistreană.

Amintim că Guvernul de la Chișinău a adoptat în ședința de miercuri, 2 august, o decizie prin care Dmitri Rogozin a fost declarat persona non-grata pe teritoriul Republicii Moldova.

captură: novostipmr.com

dodon candu

Președintele Parlamentului, Andrian Candu a salutat decizia de astăzi a Guvernului prin care vicepremierul rus, Dmitri Rogozin a fost declarat persona non-grata pe teritoriul RM. În cadrul unei conferințe de bilanț a sesiunii parlamentare, Candu a menționat că oficialul rus a fost preîntâmpinat că este nedorit în Moldova și că venirea lui cu un avion regulat de pe ruta Moscova-Chișinău, pentru a participa la evenimentele din stânga Nistrului, a fost o provocare pe care autoritățile nu o vor tolera.

Noi nu avem ce aniversa și celebra. Noi comemorăm victimele și toți care au luptat pentru integritatea teritorială a RM. Țara rămâne ruptă după 25 de ani de la acel conflict. A fost de neînțeles ce vroia să facă domnul președinte Dodon acolo. Domnul Rogozin știa că nu i se va permite zborul de survol și știa că noi suntem împotriva evenimentului. Faptul că a pus în pericol viața pasagerilor, aflați la bordul acelui avion, îi aparține. Ceea ce a făcut el este o provocare. Și zilele următoare s-a dat în spectacole pe care noi nu le mai tolerăm. În interviul acordat sămbătă, dar și astăzi, acest individ i-a numit pe cei care au luptat în Transnistria „fasciști”, el a numit negocierile cu Guvernul RM „țigăneală” și alte expresii pe care nu le acceptăm.

Candu a mai adăugat că autoritățile RM actuale vor răspunde la toate acuzațiile și ofensele aduse țării noastre și poporului RM, referindu-se inclusiv la decizia Guvernului de astăzi. Totodată, șeful Legislativului a mai spus că Moldova nu va sta în genunchi în fața nimănui indiferent dacă acea țară este mai puternică din punct de vedere militar.

Decizia de astăzi în privinta domnului Rogozin nu este decât un răspuns la atitudinea sa și la ofensele pe care le aduce când are ocazia. Republica Moldova nu va sta în genunchi, moldovenii își au demnitatea sa. Vrem să fim respectați.

Totodată, Candu a adăugat că „amenințările și datul din deget al lui Dodon s-ar putea să presupună încălcare de Constituție (…) Degetele uneori pot fi și rupte (…) Și nu-i stă bine unui președinte să amenințe cu proteste de stradă împotriva unor politici care vin să aducă respect față de țară. Rămâne un semn de întrebare atitudinea, declarațiile, modul în care se comportă Igor Dodon când e vorba de apărat interesele altui stat”.

La rândul său, Președintele Igor Dodon a scris de pe Muntele Athos, acolo unde se află în pelerinaj, că declararea viceprim-ministrului Rusiei persona non-grata e „un act de mare stupiditate politică. Și e un mare deserviciu pentru Moldova și pentru moldoveni”.

Într-o postare pe Facebook, șeful statului a declarat că, prin decizia de astăzi, guvernarea „a implicat Moldova într-un conflict diplomatic și geopolitic fără precedent în ultimul sfert de veac”.

Cu părere de rău pentru Moldova și pentru cetățeni, această guvernare duce țara cu viteză maximă spre un grav accident politic și geopolitic. Cînd ne vom izbi, vom simți cu toții consecințele, pe ani înainte (…) Iar domnului speaker Andrian Candu, care o face pe îndrăznețul de la distanță, îi spun că pentru a demonstra dîrzenie în politică trebuie să ai caracter și voință, sa muncesti, nu doar sa intre in politica pe usa din spate la totul de-a gata. Pentru a „rupe degetele” nu trebuie multă minte, dar trebuie cel puțin un pic de caracter. Vedem noi pina la urma cine, cui si ce ii va rupe…

Amintim că astăzi Guvernul l-a declarat persoană indezirabilă pe Dmitri Rogozin ca urmare a declarațiilor ofensatoare în adresa Republicii Moldova.