Economic

Direcţia de colectare a impozitelor şi taxelor locale a Primăriei municipiului Chişinău informează că la 15 august expiră primul termen de achitare a impozitului pe imobil pentru anul 2017.

Circa 57 mii de contribuabili din municipiu au rămas cu impozitul neachitat, pentru care, după 15 august, conform art. 228 din Codul fiscal, se va aplica penalitatea de 0,0384% pentru fiecare zi de întârziere.

Contribuabilii care nu au reușit să achite impozitul, sunt chemați să-și onoreze obligația fiscală în mod benevol, cu Aviz de plată direct la oficiile poștale, bancare sau prin mpay.gov.md.

Ulterior, pentru cazurile de neachitare benevolă a impozitului, obligația fiscală restantă se încasează, în mod forțat, prin aplicarea procedeelor de executare silită, conform legislației.

Informații suplimentare sunt oferite la sediul Direcției, din str. 31 August 1989, 63A (acces din str. Armenească), e-mail: impozite@pmc.md sau prin intermediul paginii: www.fb.com/DCITL.

În vederea protecției datelor cu caracter personal, Avizul de plată poate fi recepționat prin web: https://servicii.fisc.md/fisaimobilului.aspx, iar la sediu/email recepționarea/contestarea acestuia se efectuează la prezentarea/expedierea actului de identitate.

La moment, Direcția de colectare a impozitelor și taxelor locale deservește un număr mare de solicitanți la sediul subdiviziunii, motiv din care nu se reușește a răspunde la toate apelurile telefonice. Totodată, la adresările parvenite prin poșta electronică și prin intermediul rețelelor de socializare, se vor oferi răspunsuri cât de curând posibil.

Conform Raportului privind implementarea Planului Național de Acțiuni RM-UE 2017-2019, exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE) au însumat 542 mil. dolari SUA în lunile ianuarie-mai 2017, în creștere cu peste 15 la sută față de aceiași perioadă a anului 2016, deținând o cotă de peste 63 la sută din totalul exporturi. Principalii parteneri ai Republicii Moldova în domeniul exportului sunt România, Italia, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda de Nord, Bulgaria, Polonia, Franța, informează Ministerul Economiei.

Importurile de mărfuri din țările Uniunii Europene au însumat peste 877 mil. dolari SUA, cu peste 17 la sută mai mult față de ianuarie-mai 2016, deținând o pondere de 49 la sută din totalul importurilor. Principalele țări din care se importă în Moldova sunt România, Germania, Italia și Polonia.

Referitor la volumul cotei de export stabilită la comerțul cu produsele care vizează comerțul cu bunuri supuse cotelor preferențiale s-a înregistrat o creștere majoră la exportul de cereale către țările europene, în special la grâu, unde s-a exportat peste 147 mii tone față de cota stabilită de 75 mii tone, ceea ce reprezintă în creștere cu peste 196 la sută. De asemenea, la cerealele prelucrate s-a exportat peste 8 mii tone, față de cota stabilită de 2 mii 500 tone, ceea ce reprezintă în creștere cu 321 la sută.

Pentru alte produselor exportate au fost obținute următoarele rezultate, porumb 63 la sută din totalul de 130 mii tone, orz 34 la sută din totalul de 70 mii tone, zahăr 56 la sută din totalul de 37 mii tone, porumb zaharat 15 la sută din totalul de o mie 500 tone.

Referitor la valorificarea cotei stabilite la exportul de fructe pe piața UE în perioada ianuarie-iunie, s-au exportat circa 40 la sută struguri de masă din totalul de 10 mii tone, mere 25 la sută din 10 mii tone. Totodată nu s-au înregistrat exporturi de prune pe piața UE.

Referitor la valorificarea concesiilor tarifare acordate la importul de mărfuri din UE pentru perioada ianuarie-iunie, se denotă o creștere ușoară a importului pe toate pozițiile, cu excepția cărnii de porc și produselor procesate din carne. Astfel, carne de pasăre 100 la sută din totalul de 4 mii tone, produse lactate 100 la sută din totalul de o mie tone, zahăr 100 la sută din totalul de 5 mii 400 tone, produse din zahăr 25 la sută din totalul de 640 tone. De asemenea, carne de porc 58 la sută din totalul de 4 mii tone, produse procesate din carne 16 la sută din totalul de o mie 700 tone.

În aceeași ordine de idei, au fost întreprinse măsuri de reducere a barierelor tehnice în calea comerțului. În acest scop, instituțiile naționale responsabile de gestionarea domeniilor standardizării, metrologiei și acreditării, au adoptat în perioada de referință 1784 standarde europene și anulate alte 1965 standarde moldovenești conflictuale cu cele europene sau depășite tehnologic Până în prezent, de către Republica Moldova au fost adoptate peste 16 mii de standarde moldovenești care preiau standarde europene, din numărul total de 25 mii de standarde stabilite de Comitetul European pentru Standardizare.

Pe filiera sanitară și fitosanitară a fost aprobat cadrul normativ pentru punerea în aplicare a sistemului rapid de alertă pentru alimente și furaje (RAPEX). De asemenea, a fost elaborat Planul de contingență și Manualul operațional în ceea ce privește boala Teschen și pesta porcină africană. Totodată, în scopul obținerii dreptului de export pe piața UE a produselor de origine animală, ouă categoria B, carne de pasăre, produse compozite cu conținut de ouă, a fost elaborat și aprobat Planul de Acțiuni. În scopul monitorizării rezidurilor la produse de origine animală au fost elaborate și transpuse programele de monitorizare pentru anul 2017.

Serviciul Federal rus Rosselhoznadzor a interzis importul a 19,7 tone de prune provenite din Republica Moldova. Producția a fost întoarsă, ieri, de la punctul de trecere „Krupeț” din regiunea Kursk.

”În urma efectuării controlului fitosanitar de carantină, angajații Serviciului Federal rus de supraveghere în domeniul fitosanitar şi veterinar Rosselhoznadzor din regiunile Kursk și Orlov au depistat în lotul de prune larve ale moliei estice (Grapholitha molesta Busck). În corespundere cu legislația în vigoare, în scopul neadmiterii și răspîndirii dăunătorilor pe teritoriul Federației Ruse, se interzice introducerea lotului infectat”, se menționează într-un comunicat al Rosselhoznadzor.

Marfa urma să ajungă într-un market din Moscova.

Suedia va acorda asistența necesară autorităților Republicii Moldova în realizarea unui studiu de sistem pentru determinarea soluțiilor eficiente de reabilitare a sistemului de generare a energiei electrice și termice în municipiul Chișinău. Declarația a fost făcută vineri de Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, Signe Burgstaller, în cadrul întrevederii cu viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei și Infrastructurii.

Oficialul suedez a mai menționat că autoritățile de la Stockholm vor susține Guvernul Republicii Moldova în procesul de modernizarea a sectorului energetic național, în special la implementarea proiectelor de eficiență energetică, de eficientizare a sistemului de alimentare cu energie termică a locuitorilor municipiului Chișinău, etc.

Vicepremierul Octavian Calmîc a menționat că Republica Moldova mizează în continuare pe sprijinul Suediei în efortul de îmbunătățire a climatului investițional și a condițiilor de afaceri, precum și de sporire a competitivității companiilor moldovenești pe piața Uniunii Europene.

În contextul ultimelor evoluții a cadrului juridic aferent implementării Pachetului III Energetic și adoptării de către Parlamentul Republicii Moldova a Legii cu privire la energetică, vicepremierul Octavian Calmîc a reiterat necesitatea susținerii activităților desfășurate de ANRE, inclusiv de consolidare a capacitaților instituționale și de reglementare a sectorului energiei electrice și termice, notează Serviciul de Presă al Ministerului Economiei.

Cabinetul de miniștri a aprobat, în cadrul ședinței de miercuri, Cadrul bugetar pe termen mediu (CBTM) pe anii 2018-2020.

Documentul reprezintă o actualizare a CBTM 2017-2019, cu extinderea prognozelor şi analizei pentru anul 2020, și a fost elaborat cu respectarea indicatorilor ţintă şi a angajamentelor asumate în Memorandumul cu FMI și față de alți parteneri de dezvoltare.

Potrivit proiectului, obiectivul principal îl reprezintă în continuare implementarea reformelor structurale, consolidarea finanţelor publice şi a stabilităţii financiare, eficientizarea utilizării resurselor bugetare şi redirecţionarea mijloacelor existente către programele de importanţă majoră.

În particular, priorităţile în contextul CBTM 2018-2020 sunt specificate şi derivă din Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova-2020”, Programul de activitate al Guvernului pe anii 2016-2018 şi Acordul de Asociere RM-UE.

Totodată, au fost identificate măsuri suplimentare de politici/proiecte care fac parte din agenda de reforme a Guvernului, printre care majorarea unor norme salariale şi implementarea unor proiecte prioritare finanţate din surse externe recreditate întreprinderilor de stat. Încadrarea acestora în CBTM va fi analizată prin prisma respectării obiectivului de promovare a unei politici bugetar-fiscale prudente şi va fi discutată în cadrul celei de-a doua evaluări a programului susţinut de FMI din toamna anului 2017.

Întreprinderea de Stat „Fabrica de sticlă din Chișinău” și-a reluat activitatea de producere, după aproape un an de la sistarea activității.

Potrivit Ministerului Economiei, lansarea a fost posibilă datorită investițiilor efectuate la cele mai importante segmente de producere din cadrul întreprinderii. Din momentul sistării activității la data de 11 august 2016 și până în prezent, suma investițiilor constituie 85 mln lei.

Cele mai importante direcții de dezvoltare pentru următorii ani sunt: achiziționarea aparatelor de control al calității, modernizarea și înlocuirea utilajului învechit moral și fizic, modernizarea segmentului energetic, reconstrucția și lărgirea suprafețelor de păstrare a producției finite, identificarea de noi piețe de realizare a produselor, modernizarea sistemului operare contabil, și respectiv creșterea volumului de vânzări.

Totodată se preconizează construcția unei noi secții de producere a sticlei colorate.

Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi o nouă mărime a salariului mediu lunar pe economie pentru anul 2017. Cuantumul a fost stabilit de 5600 de lei, în creștere cu 300 de lei față de cel aprobat la finele anului 2016.

Modificările au fost făcute în conformitate cu prognoza actualizată a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2018-2020, elaborată în luna februarie curent.

Cuantumul prognozat al salariului mediu pe economie va fi aplicat la determinarea bazei de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale și la reexaminarea anuală a salariilor lunare ale cadrelor didactice.

Executivul a aprobat, în ședința de astăzi, o hotărâre privind inițierea negocierilor și aprobarea semnării Acordului de consultanţă între Guvernul Republicii Moldova, reprezentat de Ministerul Economiei, şi Corporaţia Financiară Internaţională (IFC).

Astfel, Republica Moldova va beneficia de asistenţă tehnică în valoare de 3,2 milioane de dolari SUA pentru a spori investițiile și a promova exporturile. În particular, este prevăzută acordarea serviciilor de consultanţă pe trei domenii majore, acestea constituind şi obiectivele proiectului: îmbunătăţirea mediului de afaceri, consolidarea accesului la piaţă cu accent pe sectorul agroindustrial şi sporirea nivelului de protejare a investiţiilor.

Acordul va intra în vigoare după ratificarea acestuia de către Parlament.

Corporaţia Financiară Internaţională face parte din Grupul Băncii Mondiale, fiind instituția care acordă împrumuturi, capital şi asistenţă tehnică în vederea încurajării investiţiilor în sectorul privat în ţările în curs de dezvoltare, notează gov.md.

Evoluțiile economice și sociale recente din Republica Moldova, progresele obținute în implementarea Memorandumului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) și acțiunile ce urmează a fi întreprinse în continuare au fost discutate astăzi, la întrevederea Prim-ministrului Pavel Filip cu echipa de experţi ai FMI, condusă de de Ben Kelmanson, care se află în vizită la Chişinău.

Premierul a salutat vizita experţilor, în mod special prezența noului Reprezentant Permanent al FMI în Republica Moldova, Volodymyr Tulin, şi a evidenţiat buna colaborare cu Armine Khachatryan, care își va finaliza misiunea în luna august curent.

Totodată, şeful Executivului a reiterat importanța Memorandumului cu FMI: „Programul cu FMI ne-a ajutat să restabilim încrederea partenerilor străini şi ne vom focusa în continuare pe asigurarea bunei implementări a acestuia”.

În context, au fost trecute în revistă cele mai importante reforme ale Guvernului, precum și a fost discutată în linii generale Foaia de parcurs Guvern-Parlament privind agenda de reforme prioritare până la finele acestui an. „Această Foaie de parcurs este un semnal că vom merge mai departe cu agenda de reforme, pe care le facem nu pentru FMI, UE, dar pentru cetăţenii Republicii Moldova”, a accentuat Pavel Filip.

La rândul său, şeful Misiunii FMI, Ben Kelmanson, a salutat acțiunile Guvernului de promovare a reformelor în beneficiul cetăţenilor ţării. Oficialul a spus că scopul acestei vizite este de a se informa despre situația macroeconomică și a discuta politica bugetar-fiscală şi monetară, precum și alte politici relevante, în anticiparea celei de-a doua evaluări a programului, preconizată pentru toamna anului curent.

La finalul întrevederii, Prim-ministrul a exprimat toată deschiderea pentru cooperarea cu Misiunea FMI şi a evocat angajamentul instituțiilor vizate de a conlucra și a oferi informațiile necesare experţilor. „Vom întreprinde toate acţiunile necesare, astfel ca în toamnă să avem o Misiune FMI de succes”, a conchis Pavel Filip.

În perioada 17-21 iulie, o misiune a Fondului Monetar Internațional se va afla la Chișinău. Astfel de vizite de lucru în afara ciclului standard de evaluări de program fac parte din practica uzuală a organizației financia

Sursa: gov.md

Activitatea Zonei Antreprenoriatului Liber – Parcul de Producţie „Valkaneş” va fi extinsă prin crearea a două subzone noi în municipiul Comrat și orașul Ceadâr-Lunga. Parlamentul a votat, în ședința plenară de joi, modificări în acest sens, în lectură finală.

La iniţiativa autorităţilor locale din UTA Găgăuzia, în componenţa zonei libere urmează a fi incluse două terenuri care, în prezent, nu sunt utilizate, dar sunt atractive pentru investitori. Este vorba despre 50,3 ha de teren din municipiul Comrat și de circa 41,96 ha în orașul Ceadâr-Lunga.

Ambele loturi de teren sunt situate în zonă industrială și sunt conectate la infrastructura industrială principală. În cazul includerii teritoriilor în componenţa zonei libere, există deja câţiva potenţiali investitori care și-au manifestat dorința de a dezvolta proiecte.

Zona Antreprenoriatului Liber – Parcul de Producţie „Valkaneş” a fost înființată în anul 1998, pe teritoriul subordonat Primăriei oraşului Vulcăneşti, pe un termen de 37 de ani.