Economic

810 credite au fost deja acordate în cadrul Programului guvernamental “Prima Casă”, care devine tot mai popular. Datele Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) mai arată că 92 de împrumuturi au fost perfectate în cadrul programului “Prima Casă 2”, iar 170 – în cadrul programului “Prima Casă 3”

În acelaşi timp, ODIMM mai informează că suma totală a garanțiilor active este de peste 190 de milioane de lei, iar suma totală a creditelor acordate de către bănci este de peste 380 de milioane de lei.

Aceeași sursă relevă că dintre cei 810 beneficiari, 586 de beneficiari sunt familii tinere, iar 224 sunt tineri necăsătoriți. Valoarea medie a locuințelor cumpărate cu ajutorul statului este de 552 de mii de lei.

Cele mai multe locuințe procurate prin intermediul Programului Prima Casă sunt din municipiul Chișinău – 473. Urmează Bălţi – 108, Cahul – 26, Ungheni – 14, Comrat – 8, Ialoveni – 8, Edineț – 7, Criuleni – 6, Drochia – 6, Florești – 6, Fălești – 5, Anenii Noi – 5, Orhei – 5, alte localităţi – 58.

Programul de stat „Prima casă” a fost lansat în data de 26 martie curent. Ulterior, în cadrul proiectului, au fost oferite facilități speciale pentru funcționarii publici (Prima Casă 2), iar recent a fost anunțată inițiativa de a crea condiții mai avantajoase pentru familiile care au copii, statul oferind compensații între 10 și 100% din valoarea creditului (Prima Casă 3).

sursa: allmoldova.com

Stabilizarea sistemului bancar este una dintre cele mai importante realizări ale Guvernului condus de Pavel Filip, de la învestirea sa, în anul 2016. Șeful Executivului a mai spus, în cadrul emisiunii În Profunzime, de la Pro TV Chișinău, că un sistem bancar stabil și puternic face imposibilă repetarea fraudei de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

”Prioritatea care a stat în fața mea, atunci când am venit la Guvern, a fost să stabilizăm sistemul bancar, pentru că, da, sunt foarte mulţi critici. Sunt mândru de rezultatele pe care le-am obținut în acest sens și astăzi vă spun cu certitudine că Republica Moldova are un sistem bancar puternic. BNM este fortificată și, ca regulator, nu va permite niciodată în Republica Moldova să se repete o asemenea fraudă bancară”, a declarat Pavel Filip.

Și funcționarea instituțiilor publice și a statului de drept este o performanță reală a actualei Guvernări. Potrivit lui Pavel Filip, acest lucru se va observa clar la alegerile din februarie 2019, care vor fi libere și corecte.

”Pentru noi alegerile din 2019 sunt foarte importante. Guvernul face efortul necesar pentru a asigura alegeri libere și corecte. Ne vom asigura cu foarte mulți observatori, astfel încât să nu lăsăm loc de interpretare”, a mai spus Pavel Filip.

sursa: Timpul.md

Proiectul Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost votat astăzi de Parlament, în prima lectură. Noua lege reglementează structura sistemului de salarizare, drepturile salariale și modalitatea de stabilire a salariului, iar angajații vor fi remunerați în baza sistemului constituit din grade și trepte de salarizare.

În urma implementării reformei, nimeni din angajații din sectorul bugetar nu va mai avea un salariu mai mic de minimul de existență de 2000 de lei, iar diferența dintre prima scară de salarizare și ultima va fi de 15 trepte și nu 33 cum este în prezent.

Salariile vor fi majorate pentru bugetarii din toate domeniile, inclusiv educaţie, sănătate și asistenţa socială. Costul implementării proiectului pentru anii 2019-2021 este de 3,9 miliarde de lei. Către anul 2021 se preconizează o creștere de circa 30% a salariului mediu lunar pentru angajații instituțiilor finanțate din bugetul de stat și de peste 55% – pentru cele finanțate din bugetele locale.

Anunţul despre noul sistem de salarizare a fost făcut recent de către liderul Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotnuc, în cadrul unui briefing de presă.

„Oamenii de prea multă vreme merită și așteaptă aceste creșteri substanțiale ale salariilor, care le-au fost promise de-a lungul anilor de toți politicienii de până acum, dar, cum este deja demonstrat, Partidul Democrat, fiind unicul partid care își ţine promisiunile, a îndeplinit și această promisiune – a mărit salariile, așa cum a procedat cu proiec tele Drumuri Bune pentru Moldova, Prima Casă, Ghișeul Unic, ambulanțe pentru toate localitățile ţării, reducerea tarifelor la gaze naturale și energie electrică și multe altele”, a declarat Vlad Plahotniuc.

Aproape 70 de companii au luat de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank credite neperformante în sumă de peste 3 miliarde de lei. Lista a fost transmisă redacției Allmoldova.com de către surse din instituții de stat.

Potrivit portalului, printre acestea figurează companii despre care autoritățile au anunțat anterior că au primit fraudulos împrumuturi. În anumite cazuri există și condamnări, alte dosare sunt încă pe rol. Denumirile celor mai multe firme apar în spațiul public pentru prima dată. Zece dintre aceste întreprinderi, inclusiv una de stat, au luat credite pe care nu intenționau să le întoarcă în sumă de peste un miliard de lei.

Angajații companiei petroliere Bemol se bucură deja de adaosuri la salarii, în urma implementării de către Guvernul Filip a micii reforme fiscale, începând cu data de 1 octombrie. Într-o circulară internă, conducerea întreprinderii informează oamenii că vor beneficia, de acum încolo, de salarii mai mari, datorită Executivului.

”Din data de 1 octombrie 2018 au intrat în vigoare reformele fiscale, în urma cărora au fost mărite scutirile personale și s-a redus cota unică a impozitului pe venit. În urma acestei reforme, compania noastră reușește economii importante. Cred că este corect ca de pe urma acestor economii să beneficieze cetățenii Republicii Moldova. Guvernul a întreprins acțiuni concrete pentru a spori bunăstarea populației. Am semnat o dispoziție despre adăugarea unui punct special privind adaosul la salarii, datorită reformei Guvernului. Adaosul îl veți primi lunar, începând cu data de 1 octombrie”, se spune în circulara semnată de șeful companiei, Rafig Aliev.

Amintim că pachetele de legi care vizează „mica reformă fiscală” prevăd că, în premieră pentru istoria țării, minimul de existență nu va mai fi impozitat. Astfel, scutirea personală se dublează, de la aproape 11.300 la 24 de mii de lei. Iar pentru impozitul pe venit se introduce o cotă unică de 12 la sută, reducându-se de la 18%.

La fel, pachetul de legi mai prevede ca angajatorul va achita doar 18% la bugetul asigurărilor sociale, comparativ cu 23% cum este acum. Reforma mai conține și limitarea abuzurilor asupra oamenilor de afaceri din partea instituțiilor de drept.

sursa: actual.md

Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, a dezmințit informațiile apărute în presă, potrivit cărora, în urma reformei salarizării unele categorii de bugetari vor avea salarii mai mici decât în prezent. El a precizat că această lege stabilește o nouă grilă a salarizării, care reduce discrepanța de la 33 unități la 15, între salariul cel mai mic și cel mai mare, existente în prezent.

Astfel, bugetarii care primesc acum salarii mai mari decât cele stabilite în noua grilă vor avea un salariu de bază mai mic, însă vor beneficia de mai multe compensații, încât veniturile lor să fie aceleași ca în prezent. În același timp, persoanele care primesc acum cele mai mici salarii vor avea acum un salariu de bază mai mare, fapt care le va aduce un venit mai semnificativ.

„Cu implementarea legii, nimeni nu va pierde din salariu și nu va avea un salariu mai mic de 2 mii de lei. Salariul doar va crește. Avem acum un mecanism care ne va permite ca în fiecare an salariul să fie revizuit pentru a fi majorat cel puțin în funcție de rata inflației”, a spus Octavian Armașu.

În cadrul ședinței, au mai fost clarificate și alte aspecte ale Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, dar și ale reformei fiscale. Totodată, au fost puse în discuție și unele prevederi ale Legii Bugetului de Stat pentru anul 2019, aprobată recent de Cabinetul de miniștri.

Ministrul Finanțelor a accentuat că această lege corespunde în totalitate priorităților Guvernului, stabilite la începutul anului 2018.

„Legea Bugetului pentru 2019 prevede continuarea proiectelor de infrastructură, prin alocarea mijloacelor în Fondul Rutier, dar și în proiectul „Drumuri Bune pentru Moldova”. De asemenea, lansăm noi proiecte în domeniul educației, dar și în cel al justiției”, a precizat Octavian Armaşu.

Un pas în direcţia cea bună, dar sunt necesare măsuri suplimentare pentru a elimina problemele ce ţin de guvernare şi de aspectele bugetar-fiscale. Astfel a apreciat Fondul Monetar Internaţional (FMI) modificările operate joi de către Parlament în Legea privind declararea voluntară şi stimularea fiscală.

FMI dă asigurări că va menţine dialogul strâns cu autorităţile, pentru a acorda asistenţă în ceea ce priveşte măsurile de atenuare a riscurilor bugetar-fiscale, consolidare a administrării fiscale şi sporire a disciplinei fiscale.

Pe 8 noiembrie, Parlamentul a majorat taxa din suma mijloacelor băneşti declarate voluntar de la 3% la 6% și a exclus din lista beneficiarilor subiecţii declarării voluntare a bunurilor persoanele care au fost sau sunt funcționari publici, precum şi membrii familiei – soţul/soţia, copilul minor sau persoana aflată la întreţinerea subiectului declarării, dar şi concubinul sau concubina acestora.

sursa: actual.md

Angajații din sectorul bugetar vor avea salarii mai mari, iar sistemul actual de salarizare va fi reformat pentru a asigura o creștere continuă a veniturilor angajaților. Proiectul legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost aprobat de Executiv. Documentul va contribui la crearea unui sistem salarial transparent, echitabil și atractiv, capabil să remunereze performanța profesională a angajaților din fiecare domeniu de activitate.

Noua lege reglementează structura sistemului de salarizare, drepturile salariale, modalitatea de stabilire a salariului – angajații vor fi remunerați în baza sistemului de gradare constituit din grade și trepte de salarizare. Conceptul reformei prevede că salariul va fi constituit din partea fixă și partea variabilă. Partea variabilă va depinde de performanțele angajatului și aspectele specifice ale muncii.

Legea garantează păstrarea integrală a salariului, în cazul în care, conform noilor reguli de salarizare, angajatului i se stabilește un salariu mai mic decât cel deținut anterior. Astfel, angajații își vor păstra cel puțin veniturile pe care le au în prezent. Totodată, în urma implementării reformei nimeni din angajații din sectorul bugetar nu va mai avea un salariu mai mic de minimul de existență de 2000 de lei, iar diferența dintre prima scară de salarizare și ultima va fi de doar 15 trepte și nu 33 cum este în prezent.

Salariile vor fi majorate pentru bugetarii din toate domeniile, inclusiv educaţia, sănătatea, asistenţa socială. Costul implementării proiectului pentru anii 2019-2021 este de 3,9 miliarde de lei. Către anul 2021 se preconizează o creștere de circa 30 % a salariului mediu lunar pentru angajații instituțiilor finanțate din bugetul de stat și de peste 55 % – pentru cele finanțate din bugetele locale.

Guvernul propune extinderea datei limită de desfășurare a activităților de comerț cu amănuntul și comerț cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone în bază de patentă până la 31 decembrie 2019. Un proiect de lege în acest sens a fost avizat pozitiv de Cabinetul de miniștri în ședința de astăzi, informează MOLDPRES.

Proiectul de lege este elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii cu scopul de a stimula și gestiona tranziția activității de comerț cu amănuntul de la patenta de întreprinzător la activitatea independentă sau alte forme legale de antreprenoriat.

În ianuarie 2017 a fost modificat cadrul legal prin introducerea unei noi forme de antreprenoriat – activitatea independentă, ca alternativă patentei de întreprinzător. Din momentul adoptării legilor până în luna septembrie 2018 de la patentă la activitatea independentă au migrat peste 1500 antreprenori-persoane fizice, care desfășoară comerț cu amănuntul. Totodată, în septembrie curent mai erau valabile peste 9100 patente în acest domeniu.

Potrivit autorilor proiectului, în ultimii doi ani se atestă un proces lent de migrare de la patentă la activitatea independentă. În context, reprezentanții autorităților și instituțiilor publice au discutat problemele tranziției cu reprezentanții titularilor de patentă în cadrul ședințelor tematice pe platforma Consiliului economic pe lângă prim-ministru.

În decembrie 2016, data-limită de desfășurare a comerțului cu amănuntul în bază de patentă a fost amânată pentru doi ani, cu titlu de compromis la solicitările titularilor de a le fi oferită o nouă perioadă de tranziție către alte forme de organizare a activității lor economice. Astfel, desfășurarea comerțului cu amănuntul de către titularii de patentă urma să fie interzisă începând cu 1 ianuarie 2017.

Fructele și legumele proaspete vor fi supuse controlului de conformitate cu cerințele de calitate. Parlamentul a votat, în ședința de astăzi, proiectul de lege cu privire la controlul de conformitate cu cerințele de calitate pentru fructele și legumele proaspete, în lectura a doua.

Controlul va fi efectuat la toate etapele lanțului alimentar până la consumatorul final și se va aplica persoanelor fizice și juridice, excepție fiind sectorul casnic. Controalele de conformitate vor fi efectuate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, care va monitoriza și stabili un sistem de control, inclusiv prin evaluarea riscurilor. Controlul de conformitate va asigura respectarea parametrilor comerciali în cazul fructelor și legumelor proaspete pe întreg lanțul de comercializare.

În prezent, fructele și legumele care sunt plasate în lanțul alimentar nu sunt etichetate, sortate sau calibrate conform cerințelor de calitate, iar prețul acestora este standard pentru un amestec de clase, soiuri sau calibru, fapt care dezavantajează consumatorii.

Certificatele de conformitate a calității fructelor și legumelor proaspete vor fi eliberate gratuit de către organul de control, pe suport de hârtie sau în format electronic. Totodată, organul de control va crea o bază de date a agenților economici din lanțul alimentar, implicați în activități ce țin de sectorul fructelor și legumelor proaspete.

Potrivit autorilor proiectului, odată cu instituirea acestui sistem de control, Republica Moldova ar putea solicita Comisiei Europene de a fi inclusă în Lista țărilor terțe a căror controale de conformitate cu standardele specifice de comercializare au fost recunoscute ca fiind echivalente cu cerințele UE.

Proiectul va ajusta legislația națională la normele și practicile UE, asigurând un cadru legal eficient pentru sporirea calității fructelor și legumelor proaspete, limitarea importului, majorarea exportului și protejarea drepturilor consumatorilor.

Proiectul a fost votat, în lectură finală, de către 54 de deputați din cei prezenți la ședință.

sursa: parlament.md