Economic

Direcţia de colectare a impozitelor şi taxelor locale a Primăriei municipiului Chişinău reaminteşte contribuabililor că onorarea obligației fiscale se face cu Avizul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare direct la oficiile poștale, bancare sau prin www.mpay.gov.md.

Reducerea de 15% din suma impozitului calculat pentru anul curent, se acordă plătitorilor fără restanțe, la achitare integrală, până la 30 iunie a anului de gestiune.

Impozitul pe bunurile imobiliare poate fi achitat, integral sau în părți egale, nu mai târziu de data de 15 august și, respectiv, de 15 octombrie. Pentru neachitarea benevolă, conform art.228 din Codul fiscal, se aplică penalitatea de 0,0384% pentru fiecare zi de întârziere.

La expirarea termenelor de plată, în cazul neachitării benevole a impozitului nominalizat, obligația fiscală restantă va fi încasată în mod forțat, prin intermediul executării silite, precum și cu aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, conform art. 227 din Codul fiscal, prin majorarea de întârziere (penalitate), suspendarea operațiunilor la conturile bancare, sechestrarea bunurilor și alte măsuri, conform legislației.

Pentru mai multe detalii, puteți expedia mesaje la adresa de e-mail: impozite@pmc.md sau puteți accesa pagina oficială a Direcției: www.fb.com/DCITL. De asemenea, cetățenii se pot adresa nemijlocit la sediul Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale, din str. 31 August 1989, 63A (acces din str. Armenească).

Pentru siguranța și protecția datelor cu caracter personal, Avizul de plată poate fi recepționat prin web: https://servicii.fisc.md/fisaimobilului.aspx, iar la sediu/email recepționarea/contestarea acestuia se efectuează la prezentarea/expedierea actului de identitate.

E de menționat că la sediul Direcției, zilnic se prezintă un număr mare de contribuabili, astfel că nu se reușește primirea tuturor apelurilor telefonice. În același timp,  adresările parvenite prin e-mail și rețelele de socializare sunt examinate în termeni rezonabili.

Ambasadorii UE au aprobat Acordul încheiat cu Parlamentul European cu privire la asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova. Asistenţa va fi oferită pentru susținerea agendei de stabilizare economică și de reforme structurale a Republicii Moldova, contribuind la acoperirea nevoilor sale de finanțare externă în perioada 2017-2018.

Din asistența totală de 100 de milioane de euro, 40 de milioane au fost convenite sub formă de grant și 60 de milioane sub formă de împrumut. Aceste mijloace financiare vor completa resursele furnizate de FMI și alte instituții multilaterale.

Decizia de acordare a asistenței financiare în valoarea de 100 de milioane de euro urmează să fie examinată în Parlamentul European pe data de 5 iulie. Ulterior Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă vor monitoriza respectarea precondițiilor stabilite pentru Republica Moldova și în baza concluziilor se va decide alocarea primei tranșe.

Printre condițiile prealabile se număra respectarea asigurarea transparenţei şi responsabilităţii în gestionarea finanţelor publice şi consolidarea capacităţilor instituţionale.

Executivul, în cadrul ședinței de astăzi, a aprobat o serie de modificări legislative privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător. Conform documentului, numărul de acte permisive este redus cu circa 150. Măsura are un impact direct pentru mediul de afaceri și asigură scăderea poverii existente asupra comunității de business.

„Am spus din start că pentru noi este foarte important să facem tot posibilul pentru a oferi confort celor care se ocupă de afaceri în Republica Moldova”, a spus premierul Pavel Filip.

Proiectul noului Nomenclator al actelor permisive este divizat în trei componente: autorizații, certificate și licențe. Acestea vor fi eliberate de autorități în conformitate cu domeniul de activitate al agentului economic.​

De asemenea, modificările promovate de Guvern exclud dreptul autorităților de a respinge fără motiv cererea depusă de agentul economic. În cazul în care aceasta nu este completată corespunzător sau nu sunt anexate toate documentele stabilite de lege, autoritatea va anunţa solicitantul și va putea prelungi termenul de emitere a actului cu până la 30 de zile. În același​ timp, documentul stabilește o sancționare mai aspră pentru funcționarii care admit abuzuri în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Conform calculelor provizorii, modificările aprobate ar permite că sectorul privat să economisească anual circa 43.6 milioane lei, iar sectorul public – 18.4 milioane lei.

Documentul urmează să fie transmis Parlamentului pentru examinare.

Executivul a aprobat, în cadrul şedinţei de astăzi, proiectul de lege pentru ratificarea unui nou Acord de finanțare cu Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă pentru realizarea Proiectului de Rezilienţă Rurală – IFAD VII. Bugetul total al proiectului este de 23,7 milioane de dolari SUA, dintre care 5,5 milioane de dolari SUA sub formă de grant.

Proiectul are drep scop oferirea unei surse de finanţare accesibilă şi pe termen lung pentru fortificarea rezilienţei la schimbările climaterice în agricultură.

Astfel, este prevăzută construirea a 24 reţele de aprovizionare cu apă pentru irigare pentru 75 de producători agricoli, reabilitarea a 12 segmente de drum pentru facilitarea accesului agricultorilor la zonele de producere, de care vor beneficia 50 întreprinderi şi peste 1200 familii din 12 sate. Granturi pentru realizarea măsurilor de îmbunătăţire a rezilienţei la schimbările climatice vor primi aproximativ 420 de fermieri, iar de credite în condiţii preferenţiale vor beneficia peste 450 de micro-antreprenori, 150 de tineri antreprenori şi cel puţin 20 de întreprinderi mici şi mijlocii.

De asemenea, pentru diminuarea efectului de erodare a solului şi micşorarea impactului produs de schimbările climaterice, în cadrul proiectului va fi finanţată construcţia şi reabilitarea lacurilor de acumulare a apei de la precipitaţii cu o suprafaţă de peste 30 de hectare, vor fi plantate/reabilitate 200 de hectare de fâşii forestiere şi 200 de hectare de terenuri înierbate.

Perioada de implementare a Acordului este de şase ani, urmând să fie finalizat în anul 2022. Gestionarea acestuia va fi asigurată de către actuala Unitate Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD în Moldova.

Executivul a aprobat, în cadrul şedinţei de astăzi, modificarea şi completarea mai multor articole din Codul muncii al Republicii Moldova.

Astfel, în scopul îmbunătăţirii climatului investiţional, contractul individual de muncă poate fi încheiat pe durată determinată pentru perioada îndeplinirii obligaţiilor de muncă ale salariatului care absentează din motive necunoscute.

De asemenea, din contractul individual de muncă vor fi excluse prevederile contractului colectiv de muncă și ale regulamentului intern al unității, referitoare la condițiile de muncă ale salariaților. Astfel, salariatul va primi la angajare contractul colectiv de muncă, regulamentul intern, precum și informația privind cerințele de securitate și sănătate.

Codului muncii este completat cu un nou articol care reglementează noțiunea de staționare. Aceasta va reprezenta imposibilitatea temporară de a continua activitatea de producție de către o unitate, de un grup de salariați sau un salariat. Remunerarea timpului de staționare, produsă din cauze ce nu depind de angajator sau salariat, se efectuează în mărime de cel puțin 2/3 din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului, dar nu mai puțin decât mărimea unui salariu minim, pe unitate de timp, pentru fiecare oră de staționare. În caz de staționare produsă din vina angajatorului, acesta este obligat să compenseze salariul angajatului. În acelaşi timp, dacă staționarea are loc din vina angajatului, acesta nu va fi plătit pentru orele în care nu se va munci.

Modificările prevăd, de asemenea, că angajatorul va fi obligat să elibereze gratuit salariatului certificatul cu privire la muncă şi salariu în cadrul instituţiei.

Potrivit proiectului, șomajul tehnic în decursul unui an calendaristic nu va depăşi patru luni, iar indemnizația lunară va constitui 50 la sută din salariul de bază.

Modificările şi completările aprobate vin să aducă Codului Muncii al Republicii Moldova în concordanţă cu cerinţele moderne ale economiei de piaţă.

Republica Moldova a înregistrat în 2016 o creștere economică peste așteptări, în pofida dificultăților economice și financiare înregistrate la începutul anului – problemele din sectorul financiar bancar, înghețarea asistenței externe, credibilitatea redusă din partea partenerilor externi, se spune în raportul de activitate al Guvernului prezentat astăzi de premierul Filip.

Conform raportului, economia a înregistrat o creștere de 4,1%, Produsul Intern Brut însumând 134,5 miliarde de lei. Au fost înregistrate creșteri practic în toate sectoarele economiei – agricultură, comerț, tehnologii informaționale.

Producția agricolă a crescut cu 18,6%. Volumul producției industriale a crescut cu aproape un procent în comparație cu 2015 . Exporturile s-au majorat cu 4%, iar importurile cu 1 %. La fel, s-a înregistrat un nivel scăzut al inflației. Rata inflației a constituit 2,4%, fiind cu 11,2 puncte procentuale mai mică decât în 2015. Leul moldovenesc s-a apreciat față de euro și s-a depreciat ușor față de dolar. Salariul mediu brut a crescut cu peste 10%.

Câștigul salarial nominal mediu al unui salariat din economia naționaă pentru anul 2016 s-a majorat cu 10,3% și a constituit 5084 de lei. În termeni reali, salariul s-a majorat cu 3,7 la sută. Rata șomajului la nivel de țară a înregistrat 4,2%, mai mică decât în 2015, se mai arată în raportul de activitate al Guvernului pentru 2016.

„Acest Guvern își ține promisiunile: 2016 a fost anul stabilizării, 2017 e anul creșterii și investițiilor”, a declarat Pavel Filip în plenul Parlamentului.

În discursul său pe care l-a ținut în fața deputaților, premierul a vorbit despre domeniul economic care, în 2016, a înregistrat „bune progrese și a generat speranțe de revitalizare substanțială în anii care vin”.

Creșterea economică de peste 4% de anul trecut este o performanță, la fel ca și creșterea exporturilor noastre tot cu 4%. Remarc aici și creșterea din agricultură – 18% în plus în 2016! Aceste lucruri au mers în paralel cu stabilitatea monedei naționale și cu majorarea câștigului salarial mediu. Aceste realizări nu au avut loc din senin, dar se datorează măsurilor luate de guvern.

Primul ministrul a amintit și despre progresele în energetică, construcția gazoductului Ungheni – Chișinău, care, potrivit lui Pavel Filip, va fi finalizată până la încheierea mandatului. Șeful Executivului a reamintit și despre creșterea salariilor în educație cu aproape 9%, majorarea cu 50% a indemnizațiilor unice acordate cadrelor didactice în primii 3 ani de activitate și creșterea burselor pentru studenții de la facultățile cu profil pedagogic, creșterea salariilor în medicină cu 20% .

În privința sectorului de îngrijire a sănătății, Filip a vorbit despre scăderea  cu 40%  a prețurilor la mai multe medicamente.

Această realizare din octombrie anul trecut a avut un efect pozitiv, mai mare sau mai mic, asupra bugetelor familiilor din întreaga țara. Mai mult, am dublat numărul medicamentelor eliberate în regim compensat (de la 67 la 134) și am extins lista beneficiarilor copii, introducând în schemele de compensare copii de la 5 la 18 ani, anterior neincluși. Menționez de asemenea creșterea salariilor în medicină cu 20% în medie; este genul de efort pe care suntem obligați să-l facem și în anii care vin.

El a mai spus că în 2017 reformele vor continua în pofida unor politicieni care își doresc ca Moldova să eșueze.

Îmi amintesc cum se spunea atunci că nu avem nici o șansă să stabilizăm țara, să deblocăm fondurile europene, să încheiem acordul cu FMI. La toate aceste previziuni sumbre noi am răspuns prin rezultate și  am reușit, Moldova a reușit să iasă din această criză cumplită și să se stabilizeze, iar acest lucru se datorează și unora dintre dvs., cei prezenți în această sală.

Realitatea este că sunt și politicieni care își doreau foarte mult ca Moldova să eșueze, senzația mea este că acești oameni pur și simplu își urăsc țara, îi cunoașteți foarte bine, ei și acum suferă pe Facebook din cauza că nu au reușit să destabilizeze total țara, continuă să caute motive de războaie politice și zdruncinare a păcii sociale. Moldova a fost însă mai puternică decât acești politicieni și ura lor, Guvernul și-a văzut de treabă și a stat departe de politică, nu a răspuns provocărilor celor care doreau să perturbe activitatea. Asta vom continua să facem și mai departe, să muncim și să livrăm rezultate.

foto: gov.md

Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de grant cu Japonia privind implementarea Proiectului „Agricultura conservativă – dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a solurilor în Republica Moldova”, a fost aprobat în ședința de astăzi a Cabinetului de miniștri.

Acordul prevede alocarea unei finanțări nerambursabile în valoare de 4,8 milioane de dolari SUA pentru dezvoltarea agriculturii conservative în Republica Moldova, în particular pentru procurarea utilajelor și a echipamentelor agricole.

Proiectul va fi gestionat de către actuala Unitate de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterii Producției Alimentare – 2KR, perioada de implementare fiind de doi ani din data intrării în vigoare a Acordului.

Agricultura conservativă este o prioritate a țării noastre, prevăzută în Strategia Națională de Dezvoltare Agricolă și Rurală pentru anii 2014-2020. Aceasta presupune dezvoltarea unei agriculturi durabile, adaptată la schimbările climaterice, prin aplicarea practicilor care protejează și ameliorează fertilitatea solului.

În cadrul şedinţei Comitetului de coordonare a Cadrului de Parteneriat ONU – Republica Moldova, desfăşurată astăzi la Guvern, Premierul Pavel Filip şi Coordonatoarea rezidentă a ONU și Reprezentanta permanentă PNUD în Republica Moldova, Dafina Gercheva, au semnat Cadrul de Asistență ONU pentru Dezvoltare Durabilă în Republica Moldova pentru perioada 2018-2022.

Noul program, în valoare de 155,5 milioane de dolari, va contribui la realizarea priorităților de dezvoltare a ţării noastre pe următoarele domenii: guvernare, drepturile omului și egalitate de gen; creștere economică durabilă, incluzivă și echitabilă; durabilitate și reziliență a mediului înconjurător; dezvoltare socială incluzivă și echitabilă.

„Evenimentul de astăzi este o nouă ocazie de a sublinia rolul ONU, ca susținător de durată al implementării reformelor și al modernizării țării. Acest cadru de cooperare, pentru 2018-2022, va aborda provocările existente în domeniul dezvoltării, va asigura realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și corespunde priorităților strategice de dezvoltare ale Guvernului”, a menţionat Premierul Pavel Filip.

Prin intermediul Cadrului de asistență, ONU se va concentra pe consolidarea bunei guvernări, şi creşterea eficienţei activităţii instituțiilor publice. Totodată, ONU va coopera cu Guvernul de la Chişinău în vederea sporirii calităţii serviciilor în domeniile educației, sănătății și politicilor sociale, creării de oportunități pentru locuri de muncă decente, precum şi a îmbunătăţirii condițiilor de viață ale tuturor cetățenilor țării, în special, ale grupurilor vulnerabile și dezavantajate.

„Reprezentanții grupurilor vulnerabile la discriminare și încălcări ale drepturilor omului au fost consultați pe larg pentru a ne asigura că perspectivele și nevoile lor sunt susținute. Totodată, noul Cadru de asistenţă se bazează pe experiența acumulată din programul anterior și aprofundează și mai mult cooperarea dintre Republica Moldova și ONU”, a subliniat Coordonatoarea rezidentă a ONU și Reprezentanta permanentă PNUD în Republica Moldova, Dafina Gercheva.

Cadrul de asistență pentru anii 2018-2022 include mai mult de 15 agenții ONU rezidente și non-rezidente, fonduri și programe de dezvoltare. Organizația Națiunilor Unite și-a stabilit prezența sa în Republica Moldova prin intermediul programelor și agențiilor sale specializate, imediat după aderarea țării noastre la ONU, în anul 1992.

Peste 200 de antreprenori din Moldova şi Monaco s-au reunit astăzi la Chişinău în cadrul Forumului economic moldo-monegasc, organizat de Asociația Oamenilor de Afaceri din Moldova. La eveniment a participat și Prințul Albert al II-lea de Monaco, aflat într-o vizită oficială în țara noastră.

În cadrul reuniunii, prim-ministrul Pavel Filip s-a pronunţat pentru dezvoltarea schimburilor comerciale între Republica Moldova şi Principatul Monaco şi a accentuat importanţa creării unui climat investiţional favorabil.

La rândul său, Prinţul Albert al II-lea a menţionat că acest Forum oferă noi oportunităţi de cooperare dintre companiile din Moldova şi Monaco. „Companiile din ţara mea doresc să-şi dezvolte relaţiile cu partenerii străini, iar acordurile semnate astăzi vor contribui la îmbunătăţirea relaţiilor şi la o cooperare reciproc avantajoasă”, a spus Prinţul de Monaco.

În cadrul forumului, președintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova, Vlad Plahotniuc s-a arătat convins că evenimentul de astăzi va contribui la crearea relațiilor benefice atât pentru R.Moldova, cât și pentru lumea de afaceri din Monaco.

„Republica Moldova este o ţară care îşi doreşte mult mai mult de la viitorul său. De aceea am semnat în 2014 Acordul de asociere cu UE. Mizăm mult pe acest parteneriat care astăzi a făcut ca UE să fie principalul partener economic şi comercial. Suntem hotărâţi să dezvoltăm Republica Moldova şi în toate alte aspecte. Sunt sigur că ţara noastră în condiţii de stabilitate politică şi mobilizare corectă a potenţialului ţării va înregistra o creştere economică constantă în perioada anilor următori”, a menționat Plahotniuc.

Președintele AOAM a mai adăugat că țara noastră poate oferi potenţialilor investitori, care vor să vină în Republica Moldova, colaborare şi oportunităţi de dezvoltare.

„Moldova este o ţară în care au loc reforme, schimbări dinamice. Este o ţară cu un mediu de afaceri în deplină dezvoltare. Moldova este o ţară cu o forţă de muncă bună, calificată şi Moldova este o ţară cu un mediu înconjurător curat. Am încredere în viitorul prosper al Republicii Moldova şi m-aş bucura dacă la făurirea acestui viitor şi-ar lăsa amprenta prin implicare şi investiţii şi oaspecţii noştri din Monaco”, a conchis Vlad Plahotniuc.

În cadrul forumului de afaceri au fost semnate două Acorduri economice de colaborare între Consiliul Economic al Principatului Monaco şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova şi între Consiliul Economic al Principatului Monaco şi Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova.

„Este o satisfacţie enormă pentru noi să semnăm acele acorduri cu AOAM care este omologul Departamentului de Comerţ din Monaco şi cu MIEPO care este omologul Departamentului Monaco Invest. Astăzi deja s-au pus bazele între comunităţile noastre de afaceri. Lumea de afaceri din Moldova poate să folosească lumea din Monaco în calitate de poartă spre zona mediteraneană şi Africa de Vest, unde avem legături foarte bune. Şi afacerile din Monaco pot să beneficieze de legăturile dvs privilegiate cu Rusia, România şi putem folosi Moldova în calitate de trambulină pentru dezvoltarea activităţilor noastre, în special la colaborarea şi sinergie în domeniul turismului, sectorul bancar, prestarea serviciilor corporative, tehnologiilor informaţionale şi comunicare, comerţul internaţional, în special produse alimentare şi industria textilă”, a declarat preşedintele Consiliului economic din Monaco, Michelle Dotar.