Economic

Briefing susținut de Ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, cu tema „Schemele frauduloase din economia națională”.

Guvernul Statelor Unite ale Americii, acționând prin Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), va majora finanțarea pentru guvernare democratică şi creştere economică în Republica Moldova cu 29 de milioane de dolari. Două scrisori de implementare în acest sens au fost semnate astăzi de către Prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, și Brock Bierman, Adjunctul Administratorului Biroului USAID pentru Europa şi Eurasia.

Finanțarea preconizată pentru guvernare democratică va facilita crearea unor instituții funcționale şi implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor, va promova eficientizarea și transparența administrațiilor locale, va îmbunătăţi accesul la serviciile municipale și va promova descentralizarea și reformele judiciare. Alte domenii-cheie sunt crearea condițiilor prielnice pentru organizațiile societății civile și din mass-media.

Finanțarea menită să contribuie la creșterea economică va promova economia orientată spre export, sporirea competitivităţii, crearea locurilor de muncă și diversificarea surselor de energie.

Prim-ministrul Maia Sandu a apreciat sprijinul ferm al Guvernului SUA pentru cetățenii Republicii Moldova şi a menționat că Guvernul se va axa pe crearea unor instituții funcționale și pe lupta împotriva corupției, pentru a îmbunătăți nivelul de viață al cetățenilor Republicii Moldova.

„Știm că Dumneavoastră credeți în economia de piață și de asta învățăm de la Dumneavoastră cum trebuie să se construiască o economie de piață veritabilă, competitivă, cu concurență adevărată. Noi, la fel ca și Guvernul SUA, ținem la transparența procesului decizional, la libertatea presei, la participarea societății civile în procesul decizional și la independența autorităților publice locale. Vă asigurăm că vom depune toate eforturile pentru ca acest sprijin să fie utilizat cât mai eficient, transparent, corect și în interesul tuturor cetățenilor țării”, a declarat Premierul în cadrul unei conferințe de presă.

La rândul său Adjunctul Administratorului Biroului USAID pentru Europa şi Eurasia, Brock Bierman, a apreciat relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și SUA ca fiind puternice și productive.

„Semnarea acestor scrisori ridică sprijinul financiar oferit Moldovei la peste 96 milioane de dolari din 2016. Avem o istorie de colaborare lungă și valoroasă și suntem dispuși să lucrăm în continuare cu Dumneavoastră. Așteptăm cu nerăbdare implementarea cu succes a proiectelor și vom fi aici să sprijinim Republica Moldova”, a conchis oficialul.

sursa: gov.md

10,298 miliarde de lei au fost colectați de către Serviciul Vamal până la data de 1 iulie 2019. Suma este în creștere cu 635 milioane de lei, față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce, în 2018, creșterea înregistrată a fost de 270 milioane lei față de 2017 (primele șase luni).

În continuare, ponderea cea mai mare în structura veniturilor o dețin plățile provenite din administrarea TVA, urmate de accize și taxele vamale.

Astfel, se atestă o creștere semnificativă a veniturilor acumulate de Serviciul Vamal, comparativ cu perioadele similare ale anilor 2018 și 2017. Datele relevă o sporire considerabilă a indicatorilor de progres.

Raportul Kroll 2 a fost publicat, decizia fiind luată de către Comisia specială de anchetă privind frauda bancară. Documentul este în limba engleză. Unele date din raport rămân secretizate și nu conține lista finală a beneficiarilor miliardului furat din sistemul bancar al R. Moldova.

”Vor fi nişte haşurări la insistenţa Băncii Naţionale a Moldovei, este vorba de denumirile unor bănci din străinătate, în rest alte companii, nişte nume vor fi publicate astăzi pe parcursul zilei. Acest raport nu conţine cea mai importantă anexă – lista finală a beneficiarilor. Este detaliat descris procesul de devalizare, cu descrierea firmelor şi persoanelor. Sunt nume cunoscute şi din primul raport, plus un nume nou – notarul Olga Bondarciuc, ştiţi pentru cine a lucrat, a declarat astăzi Alexandru Slusari, preşedintele Comisiei de anchetă pentru elucidarea şi investigarea fraudei bancare.

Raport Kroll II by on Scribd

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, susține un briefing de presă în cadrul căruia va prezenta Raportul pentru prima săptămână de activitate și prioritățile stabilite pentru perioada următoare.

Ministerul Economiei și Infrastructurii informează agenții economici, că pot beneficia de subvenție unică în mărime de cel puțin 40 de mii de lei, pentru fiecare loc de muncă creat pe parcursul anului 2019. Aceștia urmează să depună cererile de rezervare a subvenției până la data de 31 iulie. Cererile pot fi depuse în scris sau prin intermediul poștei electronice, la adresa Ministerului Finanțelor.

Pentru a solicita subvenția unică, agenții economici trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe criterii, printre care creșterea efectivului de salariați de cel puțin 100 de persoane, salariul mediu lunar la întreprindere pentru persoanele angajate nu este mai mic decât 75% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, menținerea posturilor de muncă create pentru cel puțin 3 ani, lipsa restanțelor la achitarea impozitelor şi taxelor față de bugetul public național.

Potrivit ministrului Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, implementarea mecanismului privind subvenționarea creării locurilor de muncă va contribui la stimularea investițiilor şi la creșterea economică: „Acest instrument va conduce la sporirea nivelului ocupării forței de muncă și la creșterea plăților la buget consolidat, mai mult va diminua fenomenul achitării salariilor în plic, și respectiv, reducerea evaziunii fiscale”.

Cererile depuse vor fi înregistrate în Registrul acordării subvențiilor pentru crearea locurilor de muncă, iar solicitantul va fi informat despre recepționarea acesteia în decurs de două zile lucrătoare. Ulterior, acestea vor fi examinate și aprobate, în conformitate cu criteriile de eligibilitate. Cererile depuse după data limită vor fi examinate la rectificarea bugetului sau în următorul ciclu bugetar.

În anul 2019, prețul apartamentelor a atins minimul istoric de 262 Euro/m2, la valoarea monedei Euro din 2008. Altfel spus, notează expertul IDIS Viitorul Veaceslav Ioniţă, în valoare reală, noi plătim pentru un apartament de 3,4 ori mai puțin decât acum 10 ani.

Veaceslav Ioniţă consideră, într-o postare pe Facebook, că acest trend demonstrează o stabilizare a pieţei imobiliare.

„Cel mai probabil asistăm la stabilizarea pieții la limita de jos a prețurilor și pentru 2020 anticipăm o ușoară înviorare a prețurilor”, susţine expertul citat.

În opinia lui Ioniţă, stabilizarea pe piaţa imobiliară are mai multe explicaţii.

„Costurile în construcție și costul vieții s-a schimbat esențial. În ultimii 10 ani, conform datelor oficiale ale Biroului Național de Statistică, lucrările de construcții au crescut de 1,7 ori. Tot în această perioadă salariile au crescut de 2,6 ori, cea ce a majorat esențial costurile pentru companile de construcție”, consideră Ioniţă.

sursa: today.md

Bugetul public pentru Educaţie pentru anul 2019 a crescut cu peste 57 la sută, în raport cu cel pe anul 2014. Ministrul Finanţelor, Ion Chicu informează că acesta constituie 12,3 miliarde de lei. Oficialul mai spune că din 2014 şi până în prezent, suma alocată pentru dezvoltarea învăţământului a crescut constant, anual, cu cel puţin 11 la sută.

Ministrul Chicu s-a referit şi la reorganizarea unor instituţii de învăţământ.

“Comasare, reorganizare și transformare în filială (26 instituții) nu înseamnă lichidare. Mai degrabă, management eficient (cel puțin, încercare de a soluționa problemele fără a închide școala). Acolo, unde s-au închis unele instituții la decizia autorităților publice locale (majoritatea – până la moratoriul anunțat de guvern), numărul de copii (care trebuiau, de altfel, să se nască în perioada ”istoriei de succes”) este extrem de mic. În orice caz, nimeni n-a închis școala din cauză că ”de la centru” a venit indicație ”să se economisească bani” din contul educației, iar cifrele de mai sus confirmă aceasta”, mai scrie Ion Chicu, într-o postare pe Facebook.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în perioada 2012-2015, când ministrul al Educației era actuala șefă de la PAS, Maia Sandu, au fost închise 113 instituții de învățământ. Multe din aceste instituții de învățământ au fost lichidate deși erau în stare foarte bună, unele după reparații capitale, și au ajuns ulterior în paragină.

În toamna anului 2017, la inițiativa liderului PDM, Vlad Plahotniuc, Guvernul a introdus un moratoriu pe închiderea instituțiilor de învățământ.

Scumpirea carburanților din Republica Moldova a fost mai mică decât în Ucraina și România, potrivit unor date publicate de Ziarul Național, dar și analizei prețurilor medii de la benzinăriile din cele trei state.

În cazul motorinei, este vorba de 42 de bani la un litru, în timp ce în România – despre 58 de bani, iar în Ucraina – 1,24 de lei la un litru.

De asemenea, în comparație cu Ucraina și Moldova, prețurile la carburanții comercializați în R. Moldova au rămas neschimbate timp de 7 luni, din iulie 2018 și până în februarie curent, când un litru de motorină cu tot cu TVA costa 16,89 de lei.

Prețurile la benzină și motorină au fost majorate semnificativ, începând cu 15 mai curent, până la 17,75 de lei pentru un litru de motorină și până la peste 20 de lei pentru benzină.

Scumpirea carburanților în Republica Moldova se explică prin doi factori obiectivi – creșterea prețurilor pentru benzină și motorina pe piețele internaționale și devalorizarea leului moldovenesc față de dolarul american. Cu aceste precizări au venit miercuri cei mai importanți petroliști din țară.

Într-un comunicat comun al Petrom-Moldova, Lukoil-Moldova, Bemol Retail, Datario, Tirex Petrol și al Uniunii importatorilor de produse petroliere „Importcompetrol” se arată că dacă în luna martie o tonă de benzină la modificarea anterioară a prețului costa 608 USD/t, la mijlocul lunii mai pentru o tonă de benzină se plătește deja 682 USD/t (creștere de 12,2%). La fel e și în cazul motorinei, prețul căreia a crescut de la 605 USD/t în luna martie la 659 USD/t în luna mai (creștere de 8,9%). Și cotațiile valutei naționale au influențat prețul la pompă. Leul moldovenesc în raport cu dolarul SUA în perioada dată s-a depreciat de la 17,0929 lei/dol. la 17,9392 lei/dol. (depreciere de 4,95%). De menționat că prețurile la pompă pentru benzină și motorină au crescut respectiv cu 5,9% și 5,1%.

Petroliștii mai atrag atenția că modificări de preț la pompă au avut loc nu numai în Moldova, dar și în țările vecine (România, Ucraina) pe baza modificărilor cotațiilor internaționale la produsele petroliere.

Mai mult, companiile petroliere subliniază ca aproape un an de zile au înregistrat pierderi mari din cauza instituțiilor statului, care prin judecată au cerut înghețarea prețurilor la benzină și motorină.

„În aceste condiții, unii agenți economici au fost chiar la un pas de faliment, Republica Moldova trecând la limită pe lângă o posibilă criză uriașă în domeniul furnizării produselor petroliere. Cu toate acestea, pierderile nu au fost puse în formula de stabilire a noilor prețuri la combustibil, pentru ca cetățenii să nu aibă de suferit de pe urma lor” , se mai arată în comunicatul petroliștii.

Companiile semnatare mai fac un apel ca să nu se facă presiunii asupra agenților economici care importă și comercializează produse petroliere, să se înceteze politizarea și răspândirea minciunilor, pentru a nu provoca o eventuală criză a combustibilului în țară.

„Obligarea stațiilor PECO să vândă benzină și motorină în pierdere va duce, inevitabil, la blocarea importurilor de produse petroliere în țară, respectiv la o criză în lanț ce poate afecta toți cetățenii țării, care nu vor mai găsi combustibil la stațiile de alimentare” , avertizează petroliștii.