Economic

Scumpirea carburanților în Republica Moldova se explică prin doi factori obiectivi – creșterea prețurilor pentru benzină și motorina pe piețele internaționale și devalorizarea leului moldovenesc față de dolarul american. Cu aceste precizări au venit miercuri cei mai importanți petroliști din țară.

Într-un comunicat comun al Petrom-Moldova, Lukoil-Moldova, Bemol Retail, Datario, Tirex Petrol și al Uniunii importatorilor de produse petroliere „Importcompetrol” se arată că dacă în luna martie o tonă de benzină la modificarea anterioară a prețului costa 608 USD/t, la mijlocul lunii mai pentru o tonă de benzină se plătește deja 682 USD/t (creștere de 12,2%). La fel e și în cazul motorinei, prețul căreia a crescut de la 605 USD/t în luna martie la 659 USD/t în luna mai (creștere de 8,9%). Și cotațiile valutei naționale au influențat prețul la pompă. Leul moldovenesc în raport cu dolarul SUA în perioada dată s-a depreciat de la 17,0929 lei/dol. la 17,9392 lei/dol. (depreciere de 4,95%). De menționat că prețurile la pompă pentru benzină și motorină au crescut respectiv cu 5,9% și 5,1%.

Petroliștii mai atrag atenția că modificări de preț la pompă au avut loc nu numai în Moldova, dar și în țările vecine (România, Ucraina) pe baza modificărilor cotațiilor internaționale la produsele petroliere.

Mai mult, companiile petroliere subliniază ca aproape un an de zile au înregistrat pierderi mari din cauza instituțiilor statului, care prin judecată au cerut înghețarea prețurilor la benzină și motorină.

„În aceste condiții, unii agenți economici au fost chiar la un pas de faliment, Republica Moldova trecând la limită pe lângă o posibilă criză uriașă în domeniul furnizării produselor petroliere. Cu toate acestea, pierderile nu au fost puse în formula de stabilire a noilor prețuri la combustibil, pentru ca cetățenii să nu aibă de suferit de pe urma lor” , se mai arată în comunicatul petroliștii.

Companiile semnatare mai fac un apel ca să nu se facă presiunii asupra agenților economici care importă și comercializează produse petroliere, să se înceteze politizarea și răspândirea minciunilor, pentru a nu provoca o eventuală criză a combustibilului în țară.

„Obligarea stațiilor PECO să vândă benzină și motorină în pierdere va duce, inevitabil, la blocarea importurilor de produse petroliere în țară, respectiv la o criză în lanț ce poate afecta toți cetățenii țării, care nu vor mai găsi combustibil la stațiile de alimentare” , avertizează petroliștii.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) din București, publicate luni, arată scumpirea majorității marfurilor alimentare și nealimentare, dar și a serviciilor din România.

Potrivit sursei citate, în aprilie 2019 vs martie 2019, la capitolul mărfuri alimentare, cel mai mult s-au scumpit cartofii (+4,75%), urmați de alte legume și conserve de legume (+2,48%), fructe și conserve de fructe (+2%) și fructe proaspete (+1,68%). Per ansamblu, prețul mărfurilor alimentare s-a majorat, în aprilie față de martie, cu 0,68%.

Cifrele publicate de Institutul Național de Statistică relevă un trend regional și dau peste cap speculațiile mai multor deputați ai PAS și PPDA. Aceștia au expediat o scrisoare adresată Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Consiliului Concurenței și Biroului Național de Statistică, în care solicită mai multe informații privind producerea cartofului în Republica Moldova, în legătură cu ultimele scumpiri atestate la acest produs.

Deputații Pas și PPDA au suspiciuni că scumpirile ar avea loc din cauza unor „înțelegeri obscure dintre un grup restrâns de importatori”. Scrisoarea este semnată de deputații Alexandru Slusari, Radu Marian, Chiril Moțpan și Maria Ciobanu.

sursa: hotnews.md

Deși sindicaliștii s-au arătat îngrijorați, șeful de la Finanțe calmează spiritele și spune că toți profesorii își vor primi salariile. Declarația vine în contextul în care universitățile, centrele de excelență și instituțiile de învățământ profesional-tehnic înregistrează un deficit bugetar de aproximativ 120 de milioane de lei în ceea ce privește fondul de salarizare, notează Agora.md.

„Pentru 2019, noi am prevăzut o sumă de rezervă de 670 de milioane de lei, ca să putem redirecționa acești bani în caz de necesitate. O astfel de operațiune am avut deja, când s-au redirecționat 350 de milioane de lei autorităților publice locale, pentru acoperirea necesităților de a achita salariile majorate după reforma salarizării din sectorul bugetar. Noi am rezervat bani suplimentari, ca să avem posibilitatea să-i alocăm pentru astfel de necesități. Acești bani trebuie alocați prin rectificare de buget, pe care o poate face numai Parlamentul sau o guvernare responsabilă, prin asumare de răspundere”, a declarat ministrul Finanțelor, Ion Chicu.

Oficialul a adăugat că autoritățile nu vor trece cu vederea factorii care au condus la acest deficit bugetar.

„Universitățile, încă din 2013, sunt la autofinanțare, ele sunt responsabile de buget lor. Chiar și așa, utilizează bunurile statului pentru activitatea lor, cum ar fi clădirile ș.a.m.d. De exemplu, din 5.000 de studenți care învață la o universitate, 2.000 sunt la buget și statul le finanțează studiile. În acest caz, noi vom mări finanțarea pentru universități. Ce ține de activitatea lor, de cheltuielile pentru studenții la contract, trebuie o altă abordare, de văzut cât de corect se cheltuie resursele. Noi vom veni cu o analiză, dar asta nu înseamnă că noi nu analizăm cât de eficient se cheltuie banii și că vom acoperi ineficiența lor. Calcule preliminare avem. Până la finele lunii vom analiza detaliat situația și vom aloca resursele necesare. Nu există niciun risc pentru neachitarea salariilor pe parcursul verii”, a spus Ion Chicu.

Anterior, organizațiile sindicale au menționat că instituțiile universitare, cele de învățământ profesional-tehnic și centrele de excelență pot asigura salarizarea angajaților doar pentru primele 6-8 luni ale anului 2019, cerând intervenția Guvernului.

Un fond structural de stat pentru sprijinirea oamenilor de afaceri ar fi un nou proiect benefic pentru business-ul din Moldova. De această părere este economistul şi managerul Andrei Crigan, partener principal Gateway&Partners Moldova, într-un interviu acordat portalului pavelzingan.md, citat de mesaj.md.

„Ar extrem de important dacă în țară ar fi creat un fond structural de sprijinire a oamenilor de afaceri. Putem prelua exemplul României în acest sens. O întreprindere poate beneficia de un grant, însă pentru acesta este nevoie de gaj și nu oricine și-l poate permite. În România există un astel de fond, care poate finanța până la 70-80 la sută din cheltuielile capitale ale întreprinderilor”, a spus Andrei Crigan.

El a declarat că această problemă ar putea fi rezolvată chiar în viitorul apropiat, în condițiile creșterii economice din Republica Moldova.

sursa: evenimentul.md

Liderul PAS, Maia Sandu, este acuzată că răspândește informații false legate de salarii. În acest context, ministrul Finanţelor, Ion Chicu, a venit cu câteva argumente care dovedesc că Guvernul îşi respectă angajamentele sale financiare, chiar dacă tot mai mulți politicieni au prezis că după Anul Nou nu se vor plăti salariile sau pensiile.

“S-a tot prezis că după anul nou nu se vor mai plăti salarii şi pensii, apoi ‘sfârşitul lumii’ l-au amânat pentru ‘după alegeri’, ‘după Paşte’. De la momentul lansării reformei fiscale, măsura absolut necesară pentru sporirea competitivităţii economiei noastre, au tot speriat lumea cu dezastru bugetar, ca în aprilie 2019 să avem venituri la bugetul de stat cu aproape 20% mai multe ca in 2018… Au ‘risipit’ proiectul Prima Casa încă de la primele ore de la lansare, ca acum, să avem deja 1000 noi beneficiari”, a menţionat ministrul Finanşelor, într-o postare pe Facebook.

Totodată, Ion Chicu a declarat că în continuare instituţiile care activează în condițiile autonomiei financiare vor primi suportul necesar din partea Guvernului.

“Dragi politicieni, lucrurile nu sunt atât de minunate, după cum ‘va spune ministrul finantelor’. Nu au de unde fi, dacă la mai bine de 2 luni după parlamentare ministrul nu are cum rectifica bugetul – competenţa legislativului, şi suplimenta bugetele instituţiilor de care sunteţi atât de îngriojiraţi. Cât priveşte situaţia financiară a instituţiilor, care activează în condițiile autonomiei financiare, vă rog să nu vă îngrijoraţi – totul va fi bine”, a scris demnitarul a scris pe o rețea de socializare.

Recent Maia Sandu a făcut declaraţii nefondate despre salariile din domeniul educaţiei. Aceasta a scris pe rețelele de socializare că profesorii vor rămâne fără salarii.

sursa: publika.md

Fondul Monetar Internațional recomandă politicienilor de la Chișinău să evite orice inițiative care ar atenta la independența și funcționalitatea Băncii Naționale a Moldovei.

„Reforma cadrului legislativ realizată după criza bancară din anul 2014 a fost susținută de FMI și a dus la consolidarea cadrului de guvernanță a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și la fortificarea autonomiei sale. Actualmente, cadrul de guvernanță se bazează pe mecanisme adecvate, dacă ne referim la procedurile de revocare a conducerii BNM”, se spune într-un comunicat difuzat de Volodymyr Tulin, reprezentantul Permanent al Fondului Monetar Internaţional (FMI) în Moldova.

Volodymyr Tulin se referă și la convertirea creditelor de urgență, acordate băncilor cu probleme în anii 2014-2015, în hârtii de valoare de stat.

„Ce ține de convertirea creditelor de urgență, acordate băncilor cu probleme în anii 2014-2015, în hârtii de valoare de stat, aceasta este absolut necesară în vederea asigurării viabilității bilanțului contabil al BNM și, prin urmare, a capacității Băncii Naționale de a realiza mandatul de menținere a stabilității prețurilor și a stabilității financiare. În continuare, este esențial de protejat rezultatele obținute cu mult efort și de evitat orice inițiative care ar duce la degradarea mecanismelor de siguranță existente, care asigură funcționalitatea băncii centrale. FMI va monitoriza îndeaproape evoluțiile din acest domeniu”, se mai conține în comunicat.

Amintim că în așa-zisul pachet de dezoligarhizare a Republicii Moldova, propus de blocul ACUM, figurează modificarea Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, precum și revocarea din funcție a Guvernatorului BNM.

Către finele anului 2019, împrumuturile imobiliare ar putea să se plaseze pe locul doi în structura creditului bancar, depășindu-le pe cele pentru consum și industrie. Este concluzia la care au ajuns autorii unei analize publicată pe pagina de Facebook Poșta de Știri.

Analiza pornește de la cea mai recentă decizie a Guvernului Filip, de extindere a categoriilor de persoane care pot contracta un credit în cadrul programului guvernamental “Prima Casă”.

”Conform modificărilor operate, beneficiari pot fi și persoanele care dețin în proprietate o locuință cu o suprafață de până la 9 m.p. pentru fiecare membru al familiei. Adică, o familie din patru persoane – părinții și doi copii – care locuiesc într-o garsonieră de până la 36 m. p., poate acum să-și procure o casă nouă prin intermediul programului guvernamental. Iar garsoniera poate servi drept garanție suplimentară pentru bănci sau, după procurarea noii locuințe, o sursă de bani – din chirie sau vânzare – pentru plata, inclusiv în avans, a unei părți din credit. Prin urmare, prognoza Guvernului, anunțată la începutul acestui an, privind acordarea a 3 mii de credite “Prima Casă” în 2019 ar putea fi revăzută în creștere”, se conține în analiza citată.

În opinia autorilor, prin îmbunătățirea acestui proiect, Executivul impulsionează creditul imobiliar din țara noastră.

”În prezent, valoarea medie a unui credit oferit în cadrul “Prima Casă” este de cca. 500 mii de lei. În aceste condiții, suma creditelor noi oferite pe parcursul anului 2019 ar putea ușor să atingă nivelul de 2 miliarde de lei. Acest lucru va împinge puternic creditul bancar imobiliar”, consideră autorii analizei.

sursa: hotnews.md

Începând cu 1 mai curent, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real va crește cu 165 de lei și va constitui 2775 de lei pe lună. Hotărârea a fost aprobată astăzi de Guvern.

Astfel, angajatorii de la întreprinderi, organizații și alte instituții din sectorul real al economiei nu vor putea oferi muncitorilor o remunerare mai mică de 16,42 lei pe oră sau 2775 de lei pe lună. Salariul este calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună.

Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real servește drept bază pentru diferențierea salariilor, reieșind din pregătirea profesională, calificarea și competența salariatului. Acesta se reexaminează anual de Guvern, în funcţie de creșterea indicelui prețurilor de consum și a ratei de creștere a productivității muncii.

În 2018, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real a fost de 2610 de lei.

Din 1 decembrie anul trecut, aproximativ 200 de mii de bugetari primesc lefuri mai mari. În unele cazuri, salariile au crescut şi cu peste 100 de procente.

În pofida unor pronosticuri apocaliptice ale opoziţiei, datoria publică s-a diminuat cu 164 milioane de lei în primul trimestru al anului 2019. Ministrul Finanţelor Ion Chicu a spulberat, într-o postare pe Facebook, speculaţiile despre pretinsele împrumuturi masive ale actualului Executiv.

“Deoarece i-am „dezamăgit” cumplit, datoria publică diminuandu-se atât ca cifră absolută (cu 164 mln.lei), cât şi ca pondere în PIB (de la 27,4% la 24,9%), văd că au schimbat deja macazul, exprimându-şi marea îngrijorare, că, până la sfârşit de an nu vom reuşi să… mărim datoria publică, mai ales cea externă. Am înţeles că ard de nerăbdare să facă ordine „la buget”,  a postat ion Chicu.

Ministrul a mai spus că statul va angaja credite doar pentru investiţii în infrastructură.

“Noi, aici la Ministerul Finanţelor, suntem de altă parere. Vom angaja credite doar pentru investiţii în infrastructură. Nici un cent nu împrumutăm pentru consum curent. Salariile, pensiile şi alte prestaţii – vor fi achitate la timp. Mai mult, considerăm în planurile noastre o eventuală diminuare a poverii fiscale prin reducere de taxe şi impozite. Dă efect!”, a mai scris Ion Chicu, citat de Hotnews.md.

După patru ani de cădere, volumul de credite acordat economiei de către sectorul bancar și nebancar a înregistrat o creștere de 4,4 miliarde lei, în 2018. Astfel, nivelul volumul creditelor a revenit la nivelul de până la criza din sistemul bancar.

Potrivit unei analize publicată de IDIS Viitorul, creșterea a fost asigurată în primul rând de sectorul nebancar, care a înregistrat o creștere a portofoliului de credite cu 2,4 miliarde lei. La rândul său, sectorul bancar și-a majorat portofoliul de credite cu 2 miliarde lei în 2018.

Experţii IDIS Viitorul mai constată că tot în 2018, după o cădere de 4 ani și portofoliul de credite oferite de sectorul bancar a înregistrat o creștere semnificativă, datorată în special creșterii portofoliului de credite oferite persoanelor fizice, pentru consum și ipotecă. Per total, ponderea creditelor oferite persoanelor fizice a crescut de la 15,5% în anul 2013, la 40% în anul 2018.

De asemenea, experţii remarcă o înviorare a procesului de creditare a persoanelor juridice atât de sectorul bancar cât și de nebancar, din a doua jumătate a lui 2018.

sursa: hotnews.md