8:39 am - Tuesday September 2, 2014

Are loc bătălia de la Şelimbăr (ISTORIE)

Written by | 2013/10/28 | 0
batalia-de-la-selimbar-sec-17

28 octombrie, istoricul zilei

- 1443 –

Primul pictor român cunoscut, Ştefan, realizează decoraţia murală a bisericii Densuş, jud. Hunedoara

La 28 octombrie 1443 Ştefan, primul pictor muralist român cunoscut, realizează decoraţia murală a bisericii ortodoxe din Densuş (jud.Hunedoara), ctitorie a cnejilor din familia Manjina.

 

- 1492 –

Se finalizează construcţia bisericii Sfîntul Gheorghe din Hîrlău, prima biserică pictată pe exterior din Moldova

La 28 octombrie 1492 se finalizază construcţia bisericii cu hramul Sfîntul Gheorghe de la Curtea Domnească din Hîrlău, Moldova. Biserica Sfîntul Gheorghe din Hîrlău este prumul monument moldovenesc cu pictură exterioară din vremea lui Petru Rareş.

 

- 1599 –

Are loc bătălia de la Şelimbăr în cadrul căreea Mihai Viteazul, domn al Valahiei, înfrînge oastea Transilvăneană în frunte cu Andrei Bahory

Mihai Viteazul, domn al Munteniei (1593-1600)  Bătălia de la Şelimbăr, gravură de Georg Kopp, sec. XVII  Andrei Bathory, principe al Transilvaniei şi suzeran al Munteniei (1599)
Mihai Viteazul, domn al Munteniei (1593-1600)  Bătălia de la Şelimbăr, gravură de Georg Kopp, sec. XVII Andrei Bathory, principe al Transilvaniei şi suzeran al Munteniei (1599)

Pe 18 octombrie (stil vechi), 28 octombrie (stil nou) 1599 are loc bătălia de la Şelimbăr în cadrul căreea Mihai Viteazul, domn al Valahiei, înfrînge oastea Transilvăneană în frunte cu Andrei Bahory. Mihai Viteazul intră în Alba Iulia (21 octombrie (stil vechi), 1 noiembrie (stil nou) 1599) iar întreg teritoriul Transilvaniei trece sub autoritatea lui Mihai.

Faza 1, Bătălia de la Şelimbăr, Primul atacă Mihai Viteazu (roşu)  Faza 2, Bătălia de la Şelimbăr, Contraatacul lui Andrei Bathory (albastru)  Faza 3, Bătălia de la Şelimbăr, Atacul final a lui Mihai Viteazul soldat cu victorie
Faza 1, Bătălia de la Şelimbăr, Primul atacă Mihai Viteazu (roşu) Faza 2, Bătălia de la Şelimbăr, Contraatacul lui Andrei Bathory (albastru) Faza 3, Bătălia de la Şelimbăr, Atacul final a lui Mihai Viteazul soldat cu victorie

Influenţa militaro-politică a Poloniei în principatele româneşti la sfîrşitul secolului XVI a constituit un pericol eminent pentru domnia lui Mihai Viteazul în Muntenia. Politica regelui Poloniei Sigismund al III-lea (1587-1623) şi a cancelarului său Jan Zamoyski de a controla polic malului nordic al Dunării, cu implicarea lui Ieremia Movilă (domn al Moldovei, susţinut la domnie de poloni) şi Andrei Bathory (principe în Transilvania, fost cardinal în Polonia, ocrotit şi sprijinit de cancelarul polon Jan Zamoyski) prefera schimbarea domnitorului în Muntenia pe unul loial Poloniei şi anume pe Simion Movilă, fratele domnutorului Moldovei Ieremia Movilă, făcînd demersuri în acest sens către Poarta Otomană. În acelaşi context pe 5-6 octobrie (stil nou) 1599, Andrei Bahory – noul principe al Transilvaniei, a trimis un ultimatum lui Mihai Viteazul de părăsire a domniei în Muntenia (Valahia).

Mihai Viteazul, ilustru strateg şi om de o verticalitate şi claritate a rară a gîndirii, s-a văzut nevoit să atace primul în Transilvania pentru a evita un atac concentric din direcţiile Transilvania şi Moldova. Marşul surprinzător al lui Mihai peste munţii Carpaţi a fost efectuat în două coloane. Prima coloană care includea grosul armatei a urmat direcţia Ploieşti – pasul Tabla Buţii – Valea Oltului – Făgăraş – Sibiu, iar a doua coloană cu o armată mai puţin numeroasă pe direcţia Craiova – Valea Oltului – pasul Turnul Roşu – Ţara Bîrsei. Pentru condiţiile de relief foarte accedentat armata lui Mihai Viteazul a realizat o viteză mare de marş (20-25 km pe zi). Atacul celei de-a doua coloană, care a ajuns prima la Sibiu nu a dat răgaz lui Andrei Bathory pentru a pregăti armata proprie de război. În acelaşi timp Prima coloană a asigurat prin direcţia sa de avansare oastea muntenească de un eventual atac din partea Moldovei ce puteau face joncţiunea cu saşii. Mihai a reuşit să se asigure de suportul secuilor, sătui de suprimarea maghiară care îl susţin cu 8 000 – 10 000 ostaşi, totodată asigurînd că vor bloca pasurile de munte în cazul unui atac din partea lui Ieremia Movilă al Moldovei prin secuime.

La 26 octombrie face joncţiunea dintre ambele coloane avînd un efectiv total de aproximativ 40 000 ostaşi dintre care: 8 000 – 10 000 oşteni de la ţară, 14 000 mercenari, 6 000 haiduci, 8 000 – 10 000 de ostaşi secui, artileria 180 tunuri. După loviturile puternice primite, oastea transilvăneană a fost dezintegrată, pierzînd 2 000 morţi, 1 000 răniţi, şi toată artileria. Mihai Viteazul a urmărit inamicul pe un spaţiul larg închizînd porţile vestice ale ţării şi anume Mureşul şi Someşul.

În încercarea de a se refugia în Moldova, principele Transilvaniei Andrei Bathory, a fost ucis de ţăranii secui. Mihai Viteazul va intra deja la 1 noiembrie 1599 în capitala Transilvaniei – Alba Iulia obţinînd controlul militar al principatului.

 

- 1688 –

Începe domnia lui Constantin Brîncoveanu în Muntenia

La 28 octombrie 1688 începe domnia lui Constantin Brîncoveanu în Muntenia care va dura pînă pe 24 martie 1714.

 

- 1823 –

Fiind reorganizat, Seminarul Teologic din Chişinău, începe să funcţioneze conform noului statut

La 28 octombrie 1823, fiind reorganizat, Seminarul Teologic din Chişinău (Basarabia ţaristă), începe să funcţioneze conform noului statut.

 

- 1863 –

Este sfinţită biserica din s.Sipoteni, jud.Chişinău, Basarabia ţaristă

La 28 octombrie 1863 este sfinţită biserica din satul Sipoteni, judeţul Chişinău, Basarabia ţaristă, a cărei piatră de temelie a fost pusă la 26 martie 1862.

 

- 1871 –

Este inaugurată Banca pe acţiuni din Chişinău, Basarabia ţaristă

La 28 octombrie 1871 este inaugurată Banca pe acţiuni din Chişinău, Basarabia ţaristă.

 

- 1873 –

Ţarul a sancţionat propunerea Consiliului de Stat, de a numi Basarabia gubernie şi de a desfiinţa Consiliul Regional al Basarabiei

La 28 octombrie 1873, ţarul a sancţionat propunerea Consiliului de Stat, de a numi Basarabia gubernie şi de a desfiinţa Consiliul Regional al Basarabiei.

 

- 1907 –

Este sfinţită noua biserică cu hramul Sfîntul Gheorghe Purtător de Biruinţă din s.Verejeni, jud.Orhei, Basarabia ţaristă

La 28 octombrie 1907 este sfinţită noua biserică cu hramul Sfîntul Gheorghe Purtător de Biruinţă din satul Verejeni, judeţul Orhei, Basarabia ţaristă.

 

- 1916 –

Are loc a doua bătălie de la Oituz

La 28 octombrie – 2 noiembrie 1916 are loc a doua bătălie de la Oituz. Rezistenţa eroică a trupelor române respinge atacurile duşmane.

 

- 1916 –

Are loc a doua bătălie de la Tîrgu Jiu

La 28 octombrie – 4 noiembrie 1916 are loc a doua bătălie de la Tîrgu Jiu. Trupele inamice ocupă Tîrgu Jiu (2 noiembrie) şi pătrund în Cîmpia Olteniei.

 

- 1918 –

Armata germană începe retragerea din România spre Transilvania

La 28 octombrie 1918 armata germană începe retragerea din România spre Transilvania.

 

- 1920 –

Este semnat Tratatul de la Paris dintre România pe de o parte şi Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, pe de altă parte prin care era recunoscut actul unirii Basarabiei cu România

La 28 octombrie 1920 este semnat Tratatul de la Paris dintre România pe de o parte şi Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, pe de altă parte prin care era recunoscut actul unirii Basarabiei cu România.  În tratat se afirmă “că din punct de vedere geografic, etnografic, istoric şi economic, unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată“.

 

- 1931 –

Prinţul Nicolae se căsătoreşte fără consimţămîntul regelui Carol II-lea al României cu Ioana Dolete

La 28 octombrie 1931 la oficiul stării civile din comuna Tohani, judeţul Buzău, România, principele Nicolae, fără consimţămîntul regelui Carol II-lea al României, se căsătoreşte cu Ioana Dolete, fiica unui mic proprietar pe numele Dumitrescu, fosta soţie a fiului omului politic liberal N.N. Săveanu.

sursa: istorie.md

moldova24.info

Filed in: Istorie