Petruți: Exit-poll înseamnă sondaj la ieșirea de la urne/din secția de vot

alegeri urne

Sociologul Doru Petruți face praf din așa-numitul exit-poll la telefon, anunțat astăzi pentru ziua alegerilor prezidențiale de IPP, Whatch Dog, CBS-AXA și care nu a fost autorizat de CEC.

Potrivit expertului, prezentarea termenului de exit-poll în acest caz este un abuz și o manipulare menită să atragă atenția mass-media. În opinia sociologului, din start acest sondaj ”cu dedicație” pentru candidatul de dreapta este lipsit de credibilitate și reprezentativitate.

„Din start, acesta nu este un exit-poll și nu poate fi denumit în acest mod. Exit-poll înseamnă sondaj la ieșirea de la urne/din secția de vot. Ceea ce doresc ei să facă este un sondaj telefonic, efectuat în ziua în care unii cetățeni vor merge la vot. În consecință, prezentarea și utilizarea termenului de exit-poll este un abuz, este o utilizare eronată. (…) Concluzia e doar una: nu este altceva decât o manipulare terminologică menită să atragă atenția mass-mediei și de a crea dezbatere cu scopul de a direcționa opinia publică acolo unde își doresc realizatorii”, explică Petruți pe pagina sa de socializare.

Sociologul afirmă că metoda de a face sondaj telefonic în ziua alegerilor este extrem de rar utilizată, iar în Republica Moldova, sondajele telefonice au rată de refuz de participare mai mare decât atunci când persoanele sunt abordate față în față, astfel că aceasta poate avea un impact asupra estimărilor care se fac.

„În Republica Moldova, sondajele telefonice cu caracter socio-politic, la întrebările privind intențiile de vot au o rată de refuz efectiv uriașă – compania CBS-AXA a prezentat în luna iunie 2020 BOP-ul care a fost realizat în regim telefonic, iar 64% dintre respondenți nu au dorit să indice cu cine ar vota. De ce credeți că în cazul unui sondaj telefonic realizat în ziua votului, rata privind nedeclararea va fi mai scăzută? Și chiar dacă va fi mai scăzută, cu cât ar putea fi mai scăzută? La un nivel de 40%-50% rată de nedeclarare, cumulată și cu rata de neparticipare la sondaj, cam care mai este reprezentativitatea acestui sondaj și ce estimări mai poate el furniza?”, se întreabă expertul.

Totodată, în cazul BOP din iunie 2020 (realizat telefonic) nu au fost prezentate statistici privind numărul de apeluri efectuate: câte numere au fost apelate pentru a realiza 1200 de chestionare, la câte dintre apeluri a răspuns cineva, câte din numerele formate au fost nealocate, care a fost ponderea de numere de mobil versus numere de fix apelate, câte persoane au refuzat să răspundă la sondaj.

De ce nu se prezintă astfel de statistici? Este lesne de înțeles: pentru că aceste statistici depunctează serios sondajul la capitolul credibilitate. Vă rog să urmăriți dacă la acest sondaj din ziua alegerilor vor fi publicate astfel de informații”, scrie acesta.

Petruți mai amintește că la ultimul exit-poll realizat în Chișinău, rata de refuz de participare a fost de 26%, lucru care a făcut imposibilă furnizarea unei estimări finale pentru că modul în care au votat atât de mulți oameni care nu au dorit să răspundă a fost practic imposibil de estimat.

Expertul mai spune că atunci când discutăm despre intervievarea telefonică, ponderea de numere mobil-fix este vitală, asta în condițiile în care cele trei ONG-uri au anunțat că vor fi intervievate 65% din persoane apelând numerele de telefon mobil și circa 35% apelând numere de telefonie fixă.

„Rezultatele pot varia cu zeci de procente în funcție de acest aspect. Cei care lucrează în domeniu, știu că atunci când sunt mai mulți respondenți intervievați în urma apelurilor pe mobil, rezultatele sunt virate serios spre “dreapta”. Din acest punct de vedere, acest sondaj pare din start un sondaj cu “dedicație”, care va suferi foarte serios la capitolul reprezentativitate, dar asta realizatorii nu vor anunța, chiar dacă ei știu asta înainte de lansarea proiectului”, afirmă sociologul.

Doru Petruți mai susține că un exit-poll nu poate niciodată să prevină manipulările sau fraudarea rezultatelor, ci doar poate estima opiniile, atitudinile, comportamentele oamenilor și nu are absolut nici o atribuție legată de rezultatul final al alegerilor sau validarea lor. Aceste atribuții sunt exclusiv ale CEC-ului și altor instituții abilitate.

Nu doresc să fac multe remarci despre cine sunt domnii în cauză și mă voi referi strict la domeniul pe care activez: dl. Barbăroșie, la prezentările publice ale BOP-ului prezintă rezultatele studiilor într-o manieră care încalcă constant etica și deontologia profesională a oricărui sociolog, expunându-și cu text deschis opțiunile, ideile, credințele, făcând afirmații în direcția a ceea ce ar trebui să gândească, să facă cetățenii (prezentările de date trebuie să fie neutre, echilibrate și nicidecum să nu dea lecții electoratului). dl. Valeriu Pașa – prezentările dumnealui de sondaje sunt pline de teze politice, de inferențe care nu au suport factologic în datele sondajelor pe care le prezintă. dl. Victor Ciobanu a spus atâtea minciuni despre sondaje, că le-am pierdut și șirul; pentru a evita un proces, a fost nevoit să vină la sediul companiei pe care o conduc și să spună în față oamenilor că ceea ce spune în studiourile de televiziune sunt minciuni”, afirmă sociologul.

Doru Petruți mai atrage atenția și asupra faptului că pentru un sondaj cu un chestionar atât de scurt, bugetul per chestionar ar fi undeva în jurul cifrei de 2-3 euro, maxim.

„Ați menționat că veți realiza circa 4000 de chestionare și tot domniile voastre au anunțat o finanțare de peste 100 000 de euro obținuți de la donatori europeni. Mulți dintre cititori pot face niște calcule elementare”, conchide expertul.

You may also like

Comments are closed.

By