Secretarul general al Consiliului Europei: Moldova poate fi redată cetățenilor. Corupția rămâne endemică și statul încă se află în mâinile oligarhilor

a

Republica Moldova este un stat pe marginea prăpastiei și riscă să devină următoarea criză de securitate a Europei, cu potențiale consecințe dincolo de frontierele ei, consideră secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, fost premier al Norvegiei, într-un articol publicat în New York Times, citat de agerpres.ro.

„Republica Moldova, o țară mică de doar 3,5 milioane de oameni, riscă să devină următoarea criză de securitate a Europei, cu potențiale consecințe dincolo de frontierele sale. Fostă republică sovietică între România și Ucraina, Republica Moldova se află la intersecția dintre Estul și Vestul Europei. De la declararea independenței, în 1991, puterea a oscilat între Partidul Comuniștilor, care a optat mereu pentru legături puternice cu Rusia, și partidele proeuropene, care s-au exprimat ferm pentru aderarea la Uniunea Europeană. În 2009, proeuropenii au venit la putere și au înregistrat unele progrese în acest sens.

Cu toate acestea, astăzi situația este mult mai puțin optimistă. În ultimii șase ani s-a făcut foarte puțin pentru dezvoltarea economiei țării și instituțiilor statului. Corupția rămâne endemică și statul încă se află în mâinile oligarhilor, în timp ce veniturile mici au determinat sute de mii de moldoveni să plece peste hotare în căutarea unei vieți mai bune, scrie Thorbjorn Jagland în articolul său, potrivit jurnal.md.

„În timp ce mulți își pun speranțele în Bruxelles, așteptând de acolo o soluție, o altă parte optează pentru Uniunea Eurasiatică, în frunte cu Rusia. Ceea ce unește însă ambele tabere este resentimentul față de elitele corupte. Întrebați un moldovean obișnuit cum variază nivelul vieții sub conducerea diferitelor partide și veți auzi că nu există nicio diferență”, continuă secretarul general al Consiliului Europei.

În comentariul său, Thorbjorn Jagland vorbește și despre „jaful secolului” și urmările acestuia, precum recesiunea economică și suspendarea finanțării externe. „La sfârșitul anului trecut, un miliard de dolari a dispărut din trei bănci din țară. Scandalul a ajuns să reprezinte eșecul statului de a proteja interesele cetățenilor. Puțini cred că cei responsabili vor fi trași la răspundere sau că banii vor fi returnați”.

Valoarea monedei naționale a scăzut, ratele dobânzilor au explodat, iar recesiunea s-a conturat. Toată finanțarea din afară a fost suspendată în așteptarea unor acțiuni concrete în lupta cu corupția și stabilizarea sectorului financiar. În cazul în care autoritățile nu reușesc să îndeplinească cerințele pentru restabilirea sprijinului extern, țara se va confrunta cu turbulențe economice grave. Programele sociale pentru cei săraci și vulnerabili social vor fi tăiate chiar înainte de lunile aspre de iarnă”, scrie în continuare Thorbjorn Jagland.

Imaginea regională este și ea sumbră, mai ales în ceea ce privește temerile legate de reizbucnirea conflictului din regiunea transnistreană, pe fondul situației din Ucraina, consideră oficialul european.

”În ultimele luni a existat o deteriorare gravă în relațiile cu Transnistria, o regiune separatistă de-a lungul părții de est a Republicii Moldova, unde locuiesc vorbitori de limbă rusă.

Acum două decenii, încurajată de Moscova, Transnistria și-a autoproclamat independența, iar sute de oameni au murit în luptele care au urmat. De atunci, conflictul a fost înghețat. Cu toate acestea, criza din Ucraina a stârnit temeri privind o eventuală reizbucnire a conflictului.

„Mulți din Republica Moldova se tem că Transnistria ar putea deveni următoarea Crimee, temere alimentată și de apelurile la protecția rusă din partea unor organizații din regiune. De cealaltă parte, liderii din Transnistria se plâng că Republica Moldova conspiră cu Ucraina pentru a-i ține sub blocadă economică și au ordonat mobilizarea armatei din regiune. În acest moment, un conflict militar în adevăratul sens al cuvântului este puțin probabil, dar, într-un mediu atât de tensionat, chiar și unele mici tulburări ar putea scăpa de sub control”, mai scrie Thorbjorn Jagland.

În această situație, oficialul european consideră că noul guvern de la Chișinău trebuie să acționeze rapid, să epureze corupția din cadrul instituțiilor de stat, subliniind că, în pofida rolului Rusiei în conflictul din Ucraina, la baza crizei ucrainene a stat dezamăgirea populației față de elitele politice corupte.

„Lecția clară din Ucraina a fost că, în Europa de astăzi, rezistența și stabilitatea unui stat depinde de angajamentul său față de democrație și statul de drept.

Anexarea ilegală de către Rusia a Crimeii a destabilizat profund situația, dar nu trebuie să uităm că, în Ucraina, criza a început de la dezamăgirea profundă a oamenilor față de instituțiile politice. Moldova, de asemenea, trebuie să se gândească acum la securitatea democratică. Pe lângă măsurile urgente, necesare pentru a stabiliza sectorul bancar, guvernul trebuie să înceapă imediat epurarea oficialilor corupți din instituțiile publice”, afirmă reprezentantul Consiliului Europei.

Thorbjorn Jagland dă asigurări că organizația paneuropeană, ca apărătoare a Convenției Europene a Drepturilor Omului, va căuta să ajute Republica Moldova în realizarea reformelor conform standardelor internaționale, apreciind totodată că, în pofida anilor de dezamăgire, mulți cetățeni moldoveni speră că situația se va schimba.

Eliberat de corupție, statul poate fi transformat. Dar, întâi de toate, acest stat capturat (de oligarhi) trebuie să fie redat cetățenilor”, conchide Thorbjorn Jagland în articolul său din New York Times.

You may also like

Comments are closed.

By