Creditele toxice, otrava care poate distruge sistemul bancar grecesc

a

Nici grecii care-şi retrag cu „hărnicie“ depozitele din bănci, nici companiile greceşti care-şi scot capitalul din ţară nu sunt cel mai mare pericol care ameninţă viaţa sectorului bancar din Grecia. Principala ameninţare vine de la creditele care nu vor mai fi rambursate, scrie Ziarul Financiar

Afacerile mici nu câştigă suficient încât să-şi permită să dea înapoi banii împrumutaţi de la bănci, iar grecii de rând nu vor să lase din mână cash-ul, scrie Deutsche Welle.

Agenţiile de rating estimează că împrumuturile neperformante au o pondere de 60% în totalul creditelor acordate de băncile greceşti din Grecia. Aceasta înseamnă pierderi posibile de 75 de miliarde de euro. Din 2008, peste 200.000 de proprietari greci de ma­ga­zine şi-au închis afacerea. Economia gre­cească, din care s-a volatilizat un sfert de la izbucnirea crizei, este dependentă de aceşti comercianţi.

Agonia băncilor greceşti a continuat şi ieri pe bursa de la Atena, unde indicele acţiunilor bancare a scăzut cu aproape 30%, limita admisă pentru o zi. Luni, prima zi de activitate pe bursă după cinci săptămâni de “vacanţă” impusă de guvern, acţiunile bancare au plonjat până la această limită. Scăderile de luni de pe piaţa de acţiuni au distrus capitalizare de 8 miliarde de euro, potrivit Reuters.

Ieri au apărut semne că situaţia se stabilizează în condiţiile în care preţurile acţiunilor aflate la minime istorice au început să trezească interesul anumitor cumpărători. Spre exemplu, ieri a fost cerere chiar şi pentru acţiunile băncilor National Bank of Greece şi Attica. Consecinţa este că indicele general al bursei de la Atena a înregistrat ieri o scădere mult mai mică decât cea de luni. Dacă din calcul ar fi excluse acţiunile bancare, care au o pondere de 20%, indicele ar fi intrat în teritoriu pozitiv.

Ceva ce nu s-a mai văzut în Grecia

Criza bancară are însă şi un efect po­zitiv: a crescut numărul de carduri de debit. De când guvernul a închis băncile şi a limitat retragerile de la bancomate, băn­cile au emis un milion de carduri, aceasta într-o ţară în care cash-ul este re­ge, iar tranzacţiile nedeclarate repre­zin­tă un sfert din economie. Astfel, mă­su­rile de urgenţă despre care unii oficiali au avertizat că vor duce la înflorirea pie­ţei negre fac exact opusul, scrie Blo­omberg.  Alpha Bank a emis 220.000 de carduri în iulie, mai mult decât în tot anul trecut. Cumpă­ră­turile efectuate la super­marketuri sau benzinării cu cardul s-au du­blat. În zonele rurale, aceste tran­zacţii s-au triplat.

Restricţiile privind cash-ul au fost intro­duse la sfârşitul lunii iunie pentru oprirea hemoragiei din depozitele ban­care. Grecii pot retrage 420 de euro pe săp­tămână dar nu există limite în privinţa cheltuielilor cu cardul, cu con­diţia ca tranzacţiile să fie făcute în ţară.

Ceea ce se întâmplă acum nu are precedent în istoria Greciei, ţara cu cele mai puţine plăţi electronice per capita din UE, potrivit datelor BCE.

Cultura cash-ului a îngreunat efor­tu­­rile de a scoate la lumină economia sub­­te­rană şi de a majora veniturile din taxe.

You may also like

Comments are closed.

By