Republica Moldova ÎMBĂTRÂNEŞTE: Până în 2050 trei din zece moldoveni vor fi vârstnici. Sistemul de pensii – BOMBA CU CEAS

a

Sistemul public de pensii din Republica Moldova nu este unul durabil din punct de vedere financiar, dar nici social. În timp ce Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) înregistrează un deficit structural de circa 1% din PIB, iar cheltuielile totale constituie circa 11% din PIB – nivel mai ridicat decât în țările din regiune, pensia medie nu acoperă minimul de existență, iar raportul dintre pensia și salariul mediu este cel mai mic din regiune, contată economiştii de la Expert Grup.

Astfel, până în 2050, ponderea populației vârstnice (de peste 60 ani) urmează să se dubleze (de la 16% în 2014 la 31% în 2050), iar ponderea copiilor și populației cu vârsta aptă de muncă este prognozată să scadă.

Economiştii constată că principala problemă pentru sistemul public de pensii este agravată de emigrarea în masă a populației apte de muncă, a ratei înalte a economiei tenebre și a fenomenului de angajare informală și plata salariilor în plic, cuplate cu îmbătrânirea accelerată a populației. Astfel, raportul dintre contribuabili la sistem și beneficiarii de pensii a coborât de la 1,3 în 2006 la 1,2 în 2014, deși nivelul minim admisibil, conform practicilor internaționale, este de 4 (!) contribuabili la 1 pensionar.

Salariile în plic îngroapă majorarea pensiilor

Creșterea fenomenului ocupării informale ar putea fi o altă cauză a diminuării ratei de dependență din ultimii ani. În Republica Moldova există potențial pentru majorarea atât a contribuțiilor de asigurări sociale, cât și a bazei de calcul –  i.e. salarii și alte venituri.

Pentru soluţionarea prolemei sistemului de pensii experţii recomandă crearea și dezvoltarea sistemului de pensii multipilon. Pilonul al II-lea presupune sistemul de pensii obligatoriu, cu contribuții definite, unde valoarea pensiei se calculează în baza contribuțiilor individuale și a dobânzii acumulate. La rândul său, Pilonul al III-lea este sistemul de pensii la care cetățenii ar adera facultativ, iar conturile acestora ar fi administrate de companii private. Astfel, recomandăm crearea pilonului al II-lea din 2020, după implementarea celorlalte intervenții de politici și după fortificarea substanțială a pilonului I de pensii. Totodată, dacă crearea pilonului al II-lea urmează a fi una graduală, fortificarea pilonului al III-lea trebuie să fie o prioritate imediată.

Totodată, pentru obţinerea încrederii populaţiei în sistemul de pensii este recomandată trecerea la indexarea pensiei în baza creșterii prețurilor de consum, care să aibă loc de două ori pe an, și nu anual. Aceste măsuri vor spori încrederea populației în sistemul public de pensii și, respectiv, vor scădea înclinația spre eschivare de la plata contribuțiilor de asigurări sociale. În plus, este necesar de eliminat multitudinea de pensii privilegiate (i.e. foști funcționari de guvern, judecători, aleși locali etc.), care deși va avea un efect neglijabil din punct de vedere financiar, va consolida echitatea sistemului și, respectiv, încrederea din partea populației. Pe lângă acestea, un impact esențial îl va avea majorarea vârstei de pensionare la femei, de la nivelul actual de 57 ani la 62 ani (echivalent cu cel al bărbaților) și majorarea stagiului necesar de cotizare de la 30 ani la 35 ani (ca și în cazul bărbaților).

You may also like

Comments are closed.

By