UE ar vrea să ajute, dar teama de Rusia ţine fostele ţări sovietice departe de Europa

a
După 25 de ani de la căde­rea Cortinei de Fier, um­bra tre­cu­tului sovietic pa­re să ţină încă pe loc sta­tele curpinse acum în Par­te­ne­riatul Estic, teama de Rusia desenând un mare semn de în­trebare legat de sprijinul concret pe care îl poate oferi UE, notează Ziarul Financiar.

Summitul desfăşurat la sfârşitul săp­tă­mâ­nii trecute la Riga, în Letonia, a dovedit că UE este departe de a-şi ţine pro­mi­siunea făcută în urmă cu şase ani. Doar trei dintre cele şase ţări foste comu­niste din Partene­riatul Estic au făcut câţiva paşi pe dru­mul spre integrarea europeană. Este vorba des­pre Republica Moldova, Ucraina şi Geor­gia, căci Belarus, Armenia şi Azerbaidjan şi-au orien­tat politicile tot mai mult către Moscova.

Discuţiile de joi şi vineri au arătat di­fe­renţele semnificative dintre modurile în care cele două „tabere“ se raportează la Rusia. Oficialii europeni s-au confrun­tat cu mari probleme în redactarea decla­ra­ţi­ei de la finalul summitului, întrucât Belarus şi Armenia nu au fost de acord cu limbajul folosit de UE pentru a descrie „acţiunile de anul trecut ale Rusiei îm­po­triva Ucrainei“, scrie The Wall Street Journal.

În cele din urmă, tex­tul a fost mo­di­ficat astfel încât să rezulte că doar liderii UE con­dam­nă „anexarea ile­gală“ a Ucrai­nei de că­tre Moscova, nu toţi participanţii la sum­mit, for­mulare care nu pune în niciun fel în pe­ricol relaţia Belarusului şi a Armeniei cu Rusia.

Belarus şi Armenia fac parte din Uniu­nea Economică Euroasiatică înfiinţată de Rusia, astfel că cea mai mare parte a co­mer­ţu­lui celor două state ex-sovietice este cu Moscova.

Intenţia fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici de a adera la această uniu­ne în detrimentul semnării unui acord comercial de liber schimb cu UE a de­ter­minat izbucnirea unui val imens de proteste antiguvernamentale la Kiev în 2013. Revoltele au dus în cele din urmă la izgonirea lui Ianukovici din Ucraina în primă­vara anului trecut.

Scopul Parteneria­tului Estic a fost să asi­gu­re şi al­tor ţări ex-so­vietice posibilitatea de a urma drumul Letoni­ei, Esto­ni­ei şi Lituaniei, care au devenit parte a Uniunii Europene în 2004 şi au adoptat şi moneda euro în ultimii patru ani.

Donald Tusk, preşedintele Consiliu­lui European, a recunoscut în conferinţa de presă de la finalul summitului că au exis­tat mai multe divergenţe între par­ticipanţi în ceea ce priveşte forma finală a declaraţiei, dar că acest fapt nu înseamnă că UE nu a tri­mis „un mesaj puternic al anagaja­men­tului“ faţă de Parteneriatul Estic. Tusk a punctat că Uniunea Euro­peană trebuia să-şi arate în mod mani­fest poziţia faţă de „intimidarea, agresiunea şi chiar războiul“ din estul Europei.

Pentru Ucraina, Georgia şi Republica Moldova, summitul a fost o oportunitate politică pentru a-şi reafirma obiectivul de aderare la UE, prin continuarea refor­melor. În declaraţia de la finalul întâlnirii se arată că „participanţii recunosc aspi­raţiile europene şi alegerea europeană a par­tenerilor implicaţi“.

Oficialii UE au afirmat că blocul comu­nitar îşi ajustează politicile care vizează statele din regiune în confor­mi­tate cu evoluţia evenimentelor din estul Europei şi cu interesul venit din partea ţărilor din Parteneriatul Estic.

În acest sens, liderii europeni au arătat că cetăţenii din Ucraina şi Georgia vor primi mai uşor vizele pentru a călători în UE, facilitate pe care Republica Moldova a căpătat-o încă de anul trecut.

Mai mulţi miniştri de externe ai statelor UE au ridicat semne de întrebare privind formula în care va exista de acum încolo Parteneriatul Estic, dat fiind că unele dintre membre nu par dispuse să se desprindă definitiv de Moscova.

Edgars Rinkevics, ministrul de externe al Letoniei, a spus că a observat la summitul din Riga un „fenomen nou“, şi anume că statelor UE le-a fost mai la îndemână să găsească o poziţie comună decât celor şase ţări din Est.

„Partenerii au probabil mai multe difeernţe pe anumite teme. Aş spune că, de data asta, a fost mai uşor ca statele UE să ajungă la un punct comun decât să încercăm să găsim un limbaj comun cu partenerii din Est“, a afirmat Rinkevics.

Poziţia Moscovei faţă de summitul Parteneriatului Estic nu s-a lăsat mult aşteptată. Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a spus că „s-a ratat o nouă oportunitate de a face un pas spre acoperirea unei lacune tot mai mari de pe continent“, considerând că Parteneriatul „rămâne în esenţă un proiect geopolitic supraideologizat, a cărui implementare este afectată negativ de unele state membre UE, prin complexele lor istorice antiruse“.

You may also like

Comments are closed.

By