Off-shorurile şi politicienii – DUREREA DE CAP A BĂNCILOR! Drăguţanu cu mâna în şold s-a uitat cum sunt furate BEM, Banca Socială şi Unibank

IMG_1839

Deși elucidarea situației de la BEM, BE și UB și tragerea la răspundere a persoanelor implicate este absolut necesară, nu mai puțin importantă este identificarea lacunelor instituționale și legale care au permis celor 3 bănci să se implice în scheme financiare frauduloase, contată economiştii de la Expert Grup într-o analiză a raportului Kroll.

Chiar dacă autoritățile au ajustat parțial cadrul regulator, o serie de lacune legale și instituționale rămân actuale și prezintă în continuare riscuri pentru repetarea unor scenarii similare în viitor.

Economiştii constată că instanțele judecătorești pot și în continuare să emită decizii care pot afecta guvernanța corporativă și interesele deponenților băncilor, verificarea calității acționarilor se face în continuare doar pentru cei care dețin pachete de acțiuni ce depășesc 5% din capitalul social, acțiunile băncilor comerciale pot fi gajate în continuare sau procurate din contul împrumuturilor oferite de companii off-shore, noțiunea de activitate concertată rămâne destul de vag definită de cadrul normativ, iar independența și eficiența BNM rămâne afectată de posibilitatea imixtiunii din partea instanțelor judecătorești.

BNM nu a utilizat toate instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a contracara fraudele comise de BEM, BS și UB. Tranzacțiile dubioase și fraudele comise concomitente de 3 bănci sistemice nu au putut trece neobservate pe lângă BNM. Cel mai probabil, aceasta cunoștea sau cel puțin intuia despre ilegalitățile comise de cele 3 bănci, însă aceasta nu a utilizat suficient instrumentarul necesar prevăzut de legislație. În esență, BNM s-a limitat la atenționarea BEM, UB și BS și aplicarea unor ajustări legislative marginale care nu au putut preveni sau bloca fraudele bancare.

BNM s-a uitat neputincioasă la furtul din bănci

Deși, BNM putea să blocheze dreptul la vot și alte acțiuni ale acționarilor celor 3 bănci care activau în mod vădit concertat. Totodată, BNM putea aplica amenzi BEM, BS și UB, să limiteze sau să suspende activitatea acestor bănci, sau chiar să retragă licența de activitate. Cu toate acestea, BNM a preferat să instituie regim de administrare specială abia la finele lunii noiembrie 2014, după comiterea delapidărilor în proporție de circa 12% din PIB. Cauzele unui asemenea comportament ar putea ține de lipsa unei voințe sau capacități instituționale, nivelul scăzut de independență a Băncii Naționale a Moldovei, sistemele și procedurile interne ineficiente de monitorizare și supraveghere bancară ale BNM, precum și coordonarea ineficientă între instituțiile-cheie responsabile de stabilitatea financiară (Comitetul Național pentru Stabilitate Financiară, Consiliul de Securitate, BNM și CNPF). Prin urmare, criza de la cele 3 bănci nu ar fi fost posibilă dacă instituțiile responsabile de stabilitatea financiară din țară ar fi robuste, independente și ar manifesta suficientă voință.

Pentru soluţionarea problemei, dar şi înlăturarea pe viitor a fraudelor, Expert Grup recomandă interzicerea  companiile off-shore în acţionariatul băncilor, dar şi a achiziționării acțiunilor bancare din contul împrumuturilor de la companiile off-shore, gajării acțiunilor bancare companiilor off-shore sau cesionării portofoliilor de credite bancare companiilor respective.

„de fortificat nivelul de independență al BNM, pe de o parte pentru a preveni imixtiunile politicului în activitatea băncii, iar pe de altă parte pentru a evita eventuale scuze din partea instituției pentru eșecul de reglementare şi eficientizarea comunicării dintre principalele instituții responsabile de stabilitatea financiară a țării: BNM, CNPF, Ministerul Finanțelor, Comitetului Naționale pentru Stabilitate Financiară și Consiliul Suprem de Securitate”.

You may also like

Comments are closed.

By