Monstruoasa Coaliţie vrea „raioane” ca în URSS sau „uezduri” ca în Rusia ţaristă?

munteanu

Atunci când cineva este sănătos şi merge la medic pentru un control de rutină, cu siguranţă va fi sfătuit de „urmaşul” lui Hipocrate, să aibă multă grijă de sănătate, pentru este mult mai uşor (şi mai ieftin) să ai grijă de sănătate, decât să te tratezi de o multitudine de boli, mai ales în condiţiile precare şi aproximative ale statului nostru.

Republica Moldova a păţit la fel, atunci când în 2009, în plină euforie, după schimbarea pe cale democratică a regimului dictatorial a lui Voronin, liderii AIE 1 s-au înfăţişat în faţa europenilor şi au declarat cu tărie, că vor să ducă statul nostru către (sau chiar „în”) Uniunea Europeană, cei de la Bruxelles, asemenea medicului de bună credinţă, i-au sfătuit pe mai marii noştri să facă reforme profunde şi pluridimensionale, întru însănătoşirea grabnică a suferindului „Republica Moldova”.

Din păcate, reformele nu s-au făcut, acestea au fost amânate şi răs-amânate, iar problemele care puteau fi rezolvate, în 2009-2010, prin „administrarea unor medicaţii uşoare”, acum nu vor putea fi depăşite, decât prin realizarea unor intervenţii chirurgicale, destul de complicate şi complexe, dar absolut necesare ca „organismul” numit Republica Moldova să supravieţuiască.

O vorbă veche, pe care tata o foloseşte adesea, spune că „Dumnezeu nu bate cu băţul”, El are alte căi şi metode pentru a ne indica drumul cel bun, atunci când noi ne abatem de la acesta. La fel şi „Uniunea Europeană nu bate cu băţul”, ca de altfel şi ceilalţi parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova, care s-au angajat în mod gratuit şi dezinteresat să ne dădăcească şi să ne poarte de grijă, asemenea unor pui de bogdaproste.

Dar pentru că, chiar şi răbdarea acestor structuri, mult prea răbdătoare, are anumite limite, la învestirea Guvernului PCRM—PLDM—PD, reprezentanţii acestor structuri au înmânat primului ministru un document istoric, un soi de „bici” sau, mai frumos spus, un îndrumar, care indică foarte clar şi fără echivoc, ce, cum şi când trebuie să facă guvernarea de la Chişinău, astfel încât să fie păstrată şansa ca Republica Moldova să beneficieze de fondurile Uniunii Europene, dar şi a altor finanţatori şi donatori, care fie ne împrumută în condiţii mai mult decât avantajoase, fie ne dau de pomană milioane de euro.

Astfel, partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, nu „bat cu băţul”, dar au dat de înţeles foarte clar, că dacă nu este respectat acest document, atunci Republica Moldova nu va putea primi suport financiar, iar fără acest suport financiar din afară, cu siguranţă statul nostru va intra în incapacitate de plată, cu toate consecinţele sociale ale acestui proces.

Acest document, la pagina 22, la capitolul „Descentralizare şi dezvoltare regională”, prevede următoarele, punctual: „Consultarea şi aprobarea structurii administrativ-teritoriale optime a ţării, inclusiv a Nomenclatorului Unităţilor Teritoriale pentru clasificarea statistică a regiunilor din ţară”.

Conform acestui document, în primele 100 de zile de activitate ale Guvernului, mai exact până la sfârşitul lunii mai a acestui an, reforma teritorial-administrativă trebuie pregătită, consultată şi adoptată de Parlament.

Noi liberalii de şase ani vorbim despre importanţa şi necesitatea redimensionării teritorial-administrative a Republicii Moldova şi mereu ne lovim de rezistenţa şi intransigenţa celor de la PLDM şi PD, care au spus mereu că încă nu este timpul să facem această reformă cu mari costuri sociale, pentru că oamenii au îndrăgit atât de mult „raioanele sovietice”, încât o să ne fie extrem de complicat, sau chiar imposibil, să-i aducem către nişte structuri teritoriale euro-conforme.

Acum, după ce biciul reformelor şuieră pe lângă ureche, Vladimir Vasilievici, mai marele „guvernaţilor de ghindă” se pretează dintr-o dată în mare reformator, care subit, peste noapte, a conştientizat că Republica Moldova trebuie să realizeze urgent şi în mod obligatoriu, reforma teritorial-administrativă, relaţionând această idee de schimbarea datei alegerilor locale, cu prelungirea în mod implicit a mandatelor aleşilor locali,… ei, dar asta este altă temă şi o s-o discutăm atunci se va încerca călcarea în picioare a Constituţiei, ultimul bastion, necucerit până acum de guvernaţii năstruşnici.

Cel mai important este că Vladimir Vasilievici Filat nu spune niciodată cuvântul „judeţ”, spune doar unităţi teritorial-administrative, că doar judeţele fiind în România, ar fi în accepţiunea lui Vladimir Vasilievici vreo „lucrare drăcească”.

Oare cum vrea să numească, guvernantul nostru, noile unităţi: raioane ca în Uniunea Sovietică sau uezduri, ca în Rusia ţaristă? Sau se vor numi toate UTA, ca UTA Găgăuză?

Filat se leapădă de tradiţiile Moldovei doar ca să facă pe plac agenţilor Moscovei din Parlament şi Monstruoasei Coaliţii?

Judeţele sunt din vechime în Moldova şi le-a numit Dimitrie Cantemir în cartea sa scrisă în limba latină „Descriptio Moldaviae” – Descrierea Moldovei, scrisă în 1716 şi tipărită în 1737. Harta Moldovei este desenată de Cantemir, anexă la Descriptio Moldaviae.

Pe atunci în partea de răsărit a Moldovei existau judeţe ca Hotin, Ismail, Orhei, Lăpuşna, Soroca, în timp ce peste Prut erau judeţe ca Neamţ, Suceava, Hârlău, Vaslui, Iaşi, Bacău, Roman, Tutova, Iaşi, Cârligătura.

„Judeţ” vine de la denumirea de jude, care în limba română din vechime însemna judecător şi vine de la cuvântul latinesc judicium. Juzii erau numiţi în teritoriu de domnii Moldovei şi Ţăii Româneşti, iar judeţul era aria unde judele avea competenţa să judece şi să conducă. Dimensiunile judeţului erau alese cu înţelepciune de strămoşi, anume cât mergeai cu calul în orice direcţie până să apună soarele. Un om, chiar dacă locuia la marginea judeţului, dacă pornea la drum de dimineaţă, trebuia să ajungă la jude, adică în capitala de judeţ până seara.

Tabvla_Geographica_Moldauiae_-_Descriptio_antiqui_et_hodierni_status_Moldaviae_Frankfurt_und_Leipzig_1771

Partidul Liberal va insista ca reprezentantul statului în judeţ să se numească prefect, cum a fost până în anul 2003. Este o moştenire de la strămoşii noştri din Roma Antică. Comuniştii, care nu cunosc cultura europeană, au schimbat această denumire doar pentru că prefecţi există şi în România. În schimb, pentru această funcţie au instituit denumirea ridicolă de „şef al oficiului teritorial al Cancelariei de Stat”.

Românofobii din Monstruoasa Coaliţie PLDM—PCRM—PD pot sta liniştiţi, că denumirea de prefect nu este specifică numai României ci şi altor state din UE, unde Monstruoasa Coaliţie pretinde că vrea să integreze Republica Moldova, de exemplu „prefet” în Franţa sau „prefetto” în Italia.

De asemenea, pentru revenirea la valorile naţionale, noi liberalii, vom cere ca legea nouă să prevadă denumirea de Municipiul şi judeţul Tighina, vechi de dinainte de Ştefan Cel Mare. Ştefan Vodă al Moldovei nici nu ştia ce ar fi putut însemna cuvântul turcesc Bender. Tighina a revenit la vechea sa denumire după proclamarea independenţei, în 1991, dar comuniştii lui Voronin, pentru a face pe plac Moscovei, au redenumit oraşul în Bender, comiţând o adevărată crimă împotriva istoriei şi valorilor noastre. A rosti Bender e totuna cu acceptarea ocupaţiei ruseşti în cetatea lui Ştefan cel mare şi Sfânt.

Autor: Valeriu Munteanu / sursa: munteanu.md

You may also like

Comments are closed.

By