Aurelia Us, magistrata care SPARGE TĂCEREA. Ce spune despre REFORMELE DIN JUSTIȚIA moldovenească

2

Are peste trei decenii de experiență în magistratură, este cunoscută pentru respectul şi atenţia faţă de oameni, cât și prin deciziile corecte și echidistante din sala de judecată. Nu-i place să iasă în lumina refelectoarelor, meseria sa este una de maximă responsabilitate, din acest motiv, modestă și sobră, își cântărește întotdeauna cuvintele și își analizează minuțios anturajul și interlocutorii. Magistrata Aurelia Us a activat timp de 17 ani, până în 1997, la Curtea de Arbitraj, în competența căreia intră litigiile între persoanele juridice iar din 1997 până în 2013, în Judecătoria Economică de Circumscripţie.

Magistrata a acceptat să vorbească, în exclusivitate, despre reformele din justiție, situația din sistemul bancar și casele de milioane ale judecătorilor.

Ați fost mult timp magistru la Judecătoria Economică, datorită experienței pe care o aveți, cum credeți, ce nu funcționează așa cum trebuie, pentru ca RM să aibă o economie mai puternică? Cum comentați atacurile rider din sistemul bancar moldovenesc?

Dacă e sa medităm la rece, economia naţională după proclamarea independenţei s-a prăbuşit din motive obiective, dar mai mult subiective. Întreprinderile de milioane au fost dezmembrate, patrimoniul devastat şi în consecinţă privatizat şi exploatat în calitate de depozite sau spaţii comerciale. Dacă aceste întreprinderi se păstrau, se reprofilau, populaţia tării îşi găsea un loc de muncă aici în ţară şi nu pleca abandonînd familia, copiii, părinţii bătrînii, după o bucată de pîine.

Dacă analizăm categoriile de dosare civile examinate în ultimii ani de la Judecatoria Economică, în majoritatea cazurilor, obiectul litigiilor a fost încasarea datoriilor pentru căldură, apă, canalizare, servicii de transort, companii de asigurări care nu doresc să îşi execute obligaţiunile contractuale. Cetăţenii ţării, întreprinderile, investitorii sunt supuşi la grea încercare atunci când vine vorba de protecţia proprietăţii. Nu este normal cînd o bancă alocă un credit unei persoane fizice sau unei persoane juridică și cere, de exemplu, 26 % comision, dobîndă, iar pentru un contract de depozit cel mult 9 %, aceasta nu este îmbogăţire fără justă cauză din partea Băncii.
Aducerea legislaţiei bancare în concordanţă cu Constituţia RM, Codul Civil, tratatele şi practica internaţională în viziunea mea vor îmbunătăţi sistemul economic al ţării şi în particular al persoanelor juridice şi fizice. Este greu de înţeles de ce băncile nici nu vreau să audă şi-i deposedează de patrimoniu pe agenții economici sau persoanele fizice care au întîrziat cu achitarea unei dobînzi sau a unei penalităţi. Pe un dosar examinat de mine, CSJ a menţinut hotărîrea primei instanţe, însă ce folos dacă întreprinderea a fost distrusă de Bancă. Și astfel de exemple sunt multe.

Dnă Us, ce părere aveți despre actualele reforme din Justiție? Reforma justiției în R.M trebuia începută neapărat cu majorarea salariilor judecătorilor?

Majoritatea salariilor judecătorilor, grefierilor, asistenţilor judecătoreşti îl consider un pas important în reformele actuale ale justiţiei. Reformele în justiţie nu pot fi limitate la o singură companie. Nu trebuie folosiţi judecătorii ca o forţă de muncă , ei în primul rînd trebuie întrebaţi cum să îmbunătăţim justiţia ca omul de rînd să creadă în justiţie, să audă de la judecător o hotărîre corectă, legală, întemeiată şi să mai apeleze la justiţie dacă i-a fost îngrădit un drept legal.

Este mult de lucru la capitolul examinarea dosarelor cu adoptarea hotărîrilor în termen rezonabil. Aici nu poţi să faci reproşuri unui judecător în privinţa termenului rezonabil, în primul rînd din cauza volumului enorm de lucru, diversitatea dosarelor, pregatirea superficială a dosarelor de participanţii la proces, cât și lacunele legilative, Codul Civil şi Codul de Procedură Civilă defectuos. În viziunea mea ar fi corect de revenit la redacţia precedentă cu privire la ahitarea taxei de stat pentru acţiunile patrimoniale ( nu mai puţin de 3 %). Aceasta modificare a avut loc că aşa aveau nevoie careva agenţi economici cu pretenţii şi sume de milioane. Dar nimeni nu s-a gîndit cum de modificat Codul de Executare al RM, ca persoanele cu venituri mici să-şi poată executa hotărârile judecătoreşti cu minimum de cheltuieli. Sunt alogice şi nu pot fi explicate din punt de vedere al echităţii sociale situaţiile cînd cheltuielile de executare depăşec sumele adjudecate.

La fel, consider că urmează a fi revizuite şi normele Codului de executare, care prevăd că termenul de contestare a unui act emis de către executorul judecătoresc este de șase luni, termenul fiind unul de decădere, adică termen care nu poate fi restabilit. Înţeleg că această modificare a fost introdusă de legiuitor ca urmare a numărului mare de condamnări a Republicii Moldova de către Curtea Europeană, pentru neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti irevocabile, însă nu trebuie să uităm şi de drepturile debitorilor în cadrul procesului de executare a unui act judecătoresc. Or, în situaţia în care, reeşind din multiple cazuri de migraţie de muncă ce au loc în Republica Moldova, apar situaţii cînd dosarul se examinează în instanţa de judecată (care este obligată să exemineze dosarul în 30 de zile), în lipsa debitorului procedurii de executare, ulterior, executorul judecătoresc, la fel fiind presat de termenul de executare, la fel derulează procedurile de executare în lipsa debitorului, de ex.: anunţă licitaţie, transmite imobilul în folosul creditorului, etc., şi în final, există riscul să avem din nou condamnări la CEDO, însă deja pe art.1 Potocolul 1 CEDO. Ce vom modifica atunci? Proprietatea este inviolabilă, dreptul de proprietate fiind garantat. Ministerul Finanţelor al RM a fost acţionat în judecată privind încasarea prejuiciului material şi moral pentru neexecutarea unei hotărâri de încasarea a pensiei alimentare în termen rezonabil. La acel moment copilul atinsese deja majoratul. Codul de Executare al RM are nevoie de revizuire, normele stabilite trebuie să apere interesele solicitanţilor şi să-şi găsească rezolvarea pozitivă în termen rezonabil.
De asemenea, cine a analizat cîte milioane şi miliarde dolari și euro, au venit în ţară pentru studiile juridice ale copiilor, ca mai tîrziu, aceștia să nu poată să reprezinte în instanţă şi alte organe, rudele sau alte persoane aflate în dificultate finainciară. Consider ca o asemenea restricţie încală dreptul moldovenilor la muncă, de serviciile cărora societatea moldovenească are mare nevoie.

În pofida faptului că sunt considerați niște mici zei în sălile de judecată, mai mulți judecători se plâng de condițiile proaste de muncă și spun că din cauza numărului mare de dosare, se simt ca niște robi în slujba statului… Sau această realitate nu se referă la toți?

Aş vrea sa se schimbe mentalitatea judecătorilor care sunt numiţi în calitate de preşedinţi ai instanţelor judecătoreşti, ei primesc un spor mai mare la salariu şi au obligaţia să creeze condiţii de muncă colectivului, persoanelor care se prezintă la proces. Dar ei se ocupă în primul rînd de mobilarea biroului lor, iar celalţi să se descurce cum pot. Condiţiile de lucru ale judecătorilor nu suportă nicio critică. Nu trebuie să uităm că de aceleaşi condiţii au parte și participanţii la proces. Eu personal am activat din 2005 până în 2013 într-un birou foarte mic, fără condiţioner, unde vara se putea de aflat doar până la orele 11.00, fiindcă temperatura aerului se ridica mai mult de 30 de grade Celsius, dar trebuia să lucrez, pentru că aveam în procedură peste 1000 de dosare civile. Nici în prezent nu s-a schimbat practic nimic, volumul de lucru este excesiv iar condiţiile de lucru, sub nivel. Probabil din această cauză participanţii la proces nu se respectă. Fiind la un proces ( după demisie, mă judec de doi ani şi nici până acum nu mi-a fost recalculată pensia pentru vechimea în muncă), un tânăr judecător mi-a atras atenţia că masa sa de lucru este înjghebată şi de abia se ţine, biroul nu are condiţioner și nici măcar un frigider pentru a păstra o sticlă de apă rece.
Nu mai activez, însă volumul de lucru a rămas acelaşi. În 2012 după reorganizarea Judecătoriei Economice în Comercială o parte din judecători au fost detaşaţi pentru examinarea dosarelor civile în judecătoriile de sector pe municipiul Chişinău, mie mi-au fost repartizate în două luni aproximativ 800 dosare. Fiecare caz are circumstanţele și practica sa de soluţionare şi ca să fac faţă, am asistat timp de 12 luni la 14 seminare organizate de Institutul Naţional al Justiţiei. Judecătorii au o mare necesitate de a se perfecţiona, pentru aceasta au nevoie de timp care din păcate din cauza volumului enorm de muncă, lipsește. Sincer, nu-mi amintesc să fi folosit orele mesei. Îi indemn pe toși să nu procedeze ca mine. Nici nu puteam altfel cînd reprezentanţii se grăbeau la altă şedinţă. În municipiul Chişinău, instanţele judecătoreşti au sediile pe șase adrese, cred că ar fi bine să fie construit un Palat al Justiţei unde toate aceste judecătorii să se afle intr-un sediu.

La polul opus, dacă e să vorbim de respect, de autoritate şi încredere din partea unor judecători, chiar nu pot să înţeleg, omeneşte, cum putea un judecător să ajungă la concluzia că reclamanta putea să-şi vîndă apartamentul cu 3 odăi în anul 2005 cu 17 000 dolari SUA, pe cînd preţul de piaţă era de 45 000 dolari SUA, o femeie cu vârsta de 80 ani şi fiu invalid. Unde s-a mai văzut ca bunicile noastre să muncească după 80 ani pentru a se întreţine pe sine şi familia sa. Iată că din păcate, sunt și astfel de cazuri.

Și totusi, în pofida salariilor mici și a birourilor lipsite de comodități, unii judecători reușesc să adune averi și case de milioane…
Am să ma expun pe scurt despre casele judecătorilor. Judecătorul pus şi numit în funcţie trebuie să-i fie create condiţii de trai și acordate credite fără dobândă, cu alte cuvinte, trebuie să fie executată întocmai Legea cu privire la statutul judecătorului, dar şi alte legi. Pînă acum a fost în felul următor: descurcă-te cum poţi. Eu cunosc judecători care nu uită în ce postură se află, îşi exercită cu diligenţă atribuţiile încredinţate, deja cine şi cum îşi onorează munca, o pot spune participanţii la proces, se vede foarte bine, cînd faci cunoştinţă cu o hotărîre, decizie sau încheiere , unde a dat greş un judecător.

Ce ne puteți spune despre dosarul 7 aprilie? Ce șanse există să fie trași la răspundere oamenii legii care i-au maltratat pe tineri?

Despre dosarul 7 aprilie pot să spun numai una: lipseşte transparenţa, și eu ca oricare cetăţean, nu dispun de mai multă informație. Din acest motiv, cu părere de rău, nu mă pot expune.
Ați practicat câteva decenii meseria de magistrat, acum, după pensionare, activați ca avocat, cum e să fii de cealaltă parte a baricadei?
Meseria de avocat este o meserie nobilă. Persoana care consideră că-i sunt lezate drepturile se adresează avocatului, care trebuie să se documenteze şi de aici începe o muncă colosală. Eu toată viaţa am învăţat, fiind acum avocat am aceiaşi necesitate de a învăța în paralel cu experienţa mea. Solicitările avocaţilor adresate organelor competente privind examinarea unui caz concret trebuie examinate şi executate, de rezultate depinde examinarea unui caz concret sub toate aspectele şi în termen rezonabil. Intuiesc că avocaţii întâlnesc ca şi toată societatea noastră multiple piedici și dificultăţi în a-și desfășura activitatea. Cu părere de rău în ţara noastră se încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, însă majoritatea oamenilor nu se adresează în instanțe din cauza că nu au bani pentru a-și apăra drepturile care le-au fost încălcate.

Munca de judecător este una de mare resposabilitate și care necesită dedicație totală, cum ați reușit să îmbinați viața profesională cu cea personală?

Dragostea de carte, modestia, respectul şi atenţia faţă de oameni, lipsa de invidie, verticalitatea, m-au ajutatmult în viață. Sunt de felul meu o luptătoare iar din acest motiv am fost promovată pînă la plafonul de vârstă. Nu mi-a fost uşor să educ doi copii, mezinul Vladimir Us, mi-a moștenit caracterul și a înregistrat în 2000, Organizaţiei Obşteşti ,,Oberliht’’, care aduce prin acțiunile sale, Europa acasă.

Munca de judecător, grefier sau asistent judiciar nu este una ușoară, de aceea femeile care au îmbrățișat această meserie au nevoie de atenție din partea statului, ele trebuie să beneficieze de condiții de trai decente. Statul trebuie să se întoarcă cu faţa către sistemul judecătoresc. De criticat poate fiecare, dar trebuie să vedem întodeauna și partea opusă a lucrurilor.

You may also like

Comments are closed.

By