LA MULȚI ANI, DOMNULE PREȘEDINTE! Nicolae Timofti împlinește astăzi 66 de ani

timofti

Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, împlinește astăzi 66 de ani. Îi urăm pe această cale un sincer La mulți Ani celui de-al 4-lea președinte al Republicii Moldova, ales de Parlament la 16 martie 2012.

Amintim că, după ce mai bine de doi ani, Republica Moldova nu a avut Președinte, Nicolae Timofti a fost ales în funcție grație lui Igor Dodon, care a acceptat să participe la alegerea șefului statului și să dea cele 3 voturi împreună cu colegii săi care au plecat din PCRM și au format PSRM (AIE avea doar 58 de voturi din cele 61 necesare), cu condiția că candidatul trebuie să nu reprezinte interesele niciunui partid din parlament. Din multitudinea de candidați propuși care uneori nu găseau nici măcar susținerea întregii Alianțe, judecătorul Nicolae Timofti, a fost acea soluție de compromis care a împăcat toate părțile.

Pe data de 16 martie 2012, Nicolae Timofti a fost ales în funcția de președinte cu toate cele 62 voturi disponibile, încă un vot de la deputatul neafiliat Mihai Godea (fost membru PLDM). Partidul Comunist a refuzat să participe la vot. Potrivit Art 80 din Constituția Republicii Moldova, „Mandatul Președintelui Republicii Moldova durează 4 ani și se exercită de la data depunerii jurământului.”

 

BIOGRAFIE

[toggles]
[toggle_item title=”FAMILIA TIMOFTI”]

Nicolae Timofti s-a născut pe 22 decembrie în anul 1948 în Ciutulești, Florești în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Părinții săi sunt originari din raionul Cantemir. Tatăl, Vasile Timofti, originar din satul Gotești, iar mama, Elena Timofti (până la căsătorie Bujac), originară din satul Ciobalaccia.

Bunicul său, Tudor Timofti, în 1940, sub amenințarea de a fi omorât de “noua putere”, a fost forțat să se retragă în minele Donbasului. A revenit în Moldova în 1946, dar fără dreptul de întoarcere la locurile natale. Se stabilește cu traiul, împreună cu familia, în satul Ciutulești, unde la 22 decembrie 1948 se naște Nicolae Timofti.

La începutul anului 1949, toată familia Timofti se mută în orașul Florești.[/toggle_item]

[toggle_item title=”PRIMII PAȘI ÎN VIAȚĂ”]

La 6 iulie 1949, bunicul Tudor Timofti, cu soția și patru copii, sunt deportați în regiunea Amur, unde Tudor Timofti a decedat în 1953.

În familia Elenei și a lui Vasile Timofti au crescut cinci copii.

După studiile medii școlare din orașul Florești, din 1964 până în 1965 a fost funcționar al departamentului ce era răspunzător de starea drumurilor din Raionul Florești. Apoi până în 1967 a lucrat ca pădurar. Nicolae Timofti a urmat Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în perioada (1967-1972). După universitate a fost recrutat în armată timp de 2 ani (1972-1974), în Germania de Est unde a obținut gradul de locotenent major.[/toggle_item]

[toggle_item title=”COPIII ȘI SOȚIA”]

Soția sa, Margareta Timofti, este șefa Direcției activitate cu publicul la Biblioteca națională pentru copii “Ion Creangă”. Are trei fii:

Alexei (n. 1977) a terminat facultatea de științe juridice. E căsătorit și lucrează ca avocat având propriul său birou. Nicolae (n. 1980) lucrează ca prezentator de știri sportive la postul PRIME TV. Ștefan (n. 1989) este pasionat de fotbal jucând la clubul Olhionia.[4]

[/toggle_item]

[toggle_item title=”CARIERA”]

După serviciul militar, în anii 1974-1976, a lucrat în calitate de consultant superior la Ministerul Justiției al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. La 11 aprilie 1976 este ales judecător în fostul raion Frunze al orașului Chișinău, de unde, la 10 aprilie 1980, este transferat ca judecător la Judecătoria Supremă. În 1987, Timofti l-a judecat pe disidentul Gheorghe David.[5]

În iunie 1990 este ales vicepreședinte al Judecătoriei Supreme – președinte al Colegiului Penal, reprezentant al colegiului judecătoresc.

După reformarea sistemului judecătoresc, în 1996, este numit președinte al Curții de Apel și destituit din această funcție în decembrie 2001.

Din 1996 și până în prezent este președinte al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova.

A participat la elaborarea proiectelor de lege care au stat la baza noului sistem judecătoresc și la promovarea reformei de drept și a celei judecătorești.

În octombrie 1996 a fost decorat cu ordinul “Gloria Muncii” și în decembrie 1998 i-a fost conferit titlul de “Om emerit”.

Din 1996 până în 2001 a activat ca reprezentant al Curții de Apel din Chișinău, reprezentant al Asociației Judecătorilor, membru al consiliului magistraturii din RM.

Între 1995 – 2000 și 2005 – 2009 a fost membru al consiliului Curții.În 2005 a fost desemnat din nou, ca judecător al Curții Supreme de Justiție.

În 2009 a fost ales din nou, ca membru al Consiliului Magistraturii, fără dreptul de a contopi acest post cu activitatea de judecător, iar în martie 2011 a fost Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. I-au fost acordate distincții pentru meritele sale deosebite pentru activitatea sa de judecător.

[/toggle_item]

[/toggles]

 

You may also like

Comments are closed.

By