14 copii din Moldova ȘI-AU PUS CAPĂT ZILELOR

suicid

În urma unei analize, Inspectoratul General al Poliţiei atestă o situaţie îngrijorătoare în ceea ce privește suicidul sau tentativa de suicid în rîndul copiilor.

Numai în primele şase luni ale anului curent, s-au sinucis 14 copii (dintre care 3 fete şi 11 băieţi), cu vîrstele cuprinse între 14-16 ani (8 copii) şi 17-18 ani (6 copii).

Metodele aplicate la comiterea cazurilor de suicid sunt: strangularea (11 cazuri); folosirea pastilelor şi substanţelor toxice (2 cazuri) şi înec (1 caz).

Referitor la tentativele de suicid, au fost înregistrate 44 de cazuri(34 fete, 10 băieţi) cu vîrsta sub 13 ani (4 copii); cu vîrstele cuprinse între 13-16 ani (27 copii) şi cu vîrstele cuprinse între 17-18 ani (13 copii).

Metodele aplicate la comiterea tentativelor de suicid sunt: strangularea (2 cazuri); provocarea leziunilor (2 cazuri) şi folosirea pastilelor şi substanţelor toxice (40 cazuri).

În acest context, potrivit poliției, majoritatea copiilor care îşi pun capăt zilelor o fac din motivul că se simt singuri, sunt marginalizaţi sau din gelozie. Totodată, adolescenţii care recurg la sinucidere o fac şi pentru că părinţii le pun anumite interdicţii, fără însă a le explica minorilor de ce ele sunt aplicate şi care ar fi consecinţele dacă copiii nu se vor conforma acestor interdicţii.

O importanţă majoră o au instituțiile de învățămînt și mediul școlar. Unii copii, din cauza dificultăților socio-economice prin care trece familia, se simt izolaţi, greu se adaptează, iar relaţiile dintre semeni sunt dificile, în privinţa lor fiind adesea adoptată o atitudine de deconsiderare.

În acest sens, părinţii, reprezentanţii legali sau tutorii/curatorii trebuie să atragă o atenţie deosebită asupra copiilor care manifestă: impulsivitate, depresie, dependenţa de diverse substanţe, istoria familială cu antecedente de sinucidere sau violenţă fizică, sexuală, se automutilează sau au tendinţa de a răni alte persoane, au tendinţa de a vorbi cu cineva imaginar (se ceartă, îi răspunde), aud voci care nu sînt reale (halucinaţii auditive), pierderile semnificative în ultimii doi ani, relaţii tensionate, separări, conflictele cu părinţii, cu cadrele didactice, cu colegii ori prietenii, tulburări grave de alimentaţie (anorexia asociată adesea, la fete, cu depresia, ideele suicidare, tentativa de sinucidere precedentă actului final, precedente de sinucidere a unor rude, colegi de clasă, relaţii intrafamiliale dizarmonice, pierderea unei persoane iubite, sau a unor bunuri materaiale, influenţa cercului de prieteni din care fac parte, neacceptarea de sine în perioada adolescenţei, suprasolicitarea.

Concomitent, pentru părinţi trebuie să constituie un semnal de alarmă situaţiile cînd copii prezintă semnale verbale ale intenţiei de suicid:

– directe: „eu vreau să mă sinucid”; „eu nu mai pot trăi astfel”;

– indirecte:„eu nu voi mai fi problema nimănui”; „nimic nu mai are importanţă”; „n-o să mai fie nevoie să te deranjezi pentru mine”;

-în formă de glumă sau interes sporit pentru suicid.

Astfel, în relaţionarea cu un copil cu risc de suicid, poliția recomandă părinţilor, reprezentanţilor legali sau tutorilor/curatorilor: să evite moralizările, critica, oferirea unor reţete personale de fericire, indicaţia de a nu se mai gîndi la moarte, tendinţa de a face totul în locul lui (ceea ce ar agrava sentimentul de inutilitate), oferirea de promisiuni imposibil de ţinut, afişarea unei atitudini de protecţie şi solicitudine excesivă (mila este descurajantă).

Pentru a preîntîmpina asemenea comportament ar fi binevenit să fie practicată sau facilitată: ascultarea activă a copilului, dobîndirea unei stări de calm şi echilibru atît în mediul familial, cât şi la nivel de comunicare, acordarea încrederii necondiţionate, acceptării, înţelegerea (în vederea elaborării, rezolvării conflictelor), abordarea directă a problemei suicidului: „uneori te simţi atât de rău, încât îţi vine să te sinucizi?” (prin discuţia directă despre suicid îi dovedeşti copilului că îţi pasă de el; analizaţi împreună argumentele pro/contra vieţii/morţii), redarea sentimentului de autocontrol, întîlnirea cu profesionişti/cu persoane securizante pentru adolescent (absolut necesar în cazul recidivelor), ameliorarea relaţiilor sociale cu adolescentul.

moldova24.info, cu referire la Inspectoratul General al Poliției

You may also like

Comments are closed.

By